S.O.S Roşia Montană!

Pentru că firma „Goold Corporasion” duce o campanie publicitară agresivă, murdară şi de intoxicare, pe toate televiziunile şi în toată mass media românească, şi pentru că mass media locală nu a luat încă, o poziţie clară faţă de ceea ce se întâmplă cu Roşia Montană, cu Roşia Poeni şi în geneal cu resursele României, precum şi cu ecosistemul românesc, am recurs la publicarea acestei anchete. Am pierdut deja poate cea mai importantă resursă, petrolul şi gazele,  dar şi pe cea mai ieftină şi mai curată dintre resurse, cea hidro, intrată pe mâinile „băieţilor deştepţi”, şi suntem foarte aproape de a pierde alte câteva resurse, de data aceasta mineraliere, cuprul şi mai ales aurul românesc atât de la Roşia Poeni cât mai ales de la Roşia Montană.

Scurt istoric al Roşiei Montană

Roşia Montana este cea mai veche localitate minieră din România, find atestata documentar de numai puţin de 1870 de ani. În prezent Roşia Montana este ameninţată de distrugere prin propunerea de proiect a companiei “Roşia Montana Gabriel Resources”. Cu toate acestea, campania Salvaţi Roşia Montana, prin sprijinul şi solidaritatea arătată de oameni din lumea întreagă, reuşeşte cu fiecare zi în plus să câştige lupta de salvare a zonei. Mai mult, asociaţia Alburnus Maior a iniţiat o serie de proiecte de dezvoltare alternativă a zonei, printre acestea numărându-se FânFest, cel mai mare eveniment de mediu din ţară şi Drumul Aurului, drum verde ce invita vizitatorii zonei să descopere Roşia Montana, Bucium şi povestea aurului.

Istoria Roşiei Montane

Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia, sunt răspândite în muzee din toată Europa, fiind unul din izvoarele Dreptului Roman şi “actul de naştere a poporului român”, cum afirma Ion Baltariu, în “Tripticele din Transilvania”. Din tăbliţa cerată nr. XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoaşte pentru prima oară numele localităţii de Alburnus Maior, locul de unde dacii şi mai târziu romanii îşi extrăgeau aurul.

Bogăţiile Munţilor Apuseni (Metaliferi) au constituit un motiv în plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de către împăratul Romei, Traian. Vechimea daco-romana a lucrărilor miniere din Orlea, Carpen şi Găuri a fost confirmată şi de analizele efectuate cu C14 de către muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine din Europa s-au aflat aici însă din vremurile când încă Roma, cetatea eternă, nu exista.

Este locul unde Cotilus Brudă, guvernatorul roman a fost aruncat în prăpastie de către fiul lui Decebal, aici sunt îngropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reuşit să treacă de Roşia Montana, sunt munţii lui Avram Iancu şi ai legendarei sale legiuni, sunt munţii lui Popa Balint şi ai lui Horea, Cloşca şi Crişan.

Pe teritoriul Roşiei Montane se afla sute de gospodarii realizate în timp cu mare trudă, un centru istoric prin arhitectură şi vechimea construcţiilor, diferite construcţii administrative, economice, social-culturale, un muzeu al mineritului unicat prin piesele deţinute, case memoriale, o rezervaţie arheologică şi multe alte minunaţii geologice, rădăcini neimaginat de adânci şi de viguroase ale istoriei noastre.

Vestigii arheologice

Mausoleu Antic – O descoperire senzaţională la Roşia Montana a fost dezvelirea unui mausoleu antic în regiunea Hop – Găuri. Mormânt dublu circular, este singurul descoperit pe teritoriul României, din perioada Daciei romane şi conservat atât de bine. Datorită presiunii din partea arheologilor din ţară şi din străinătate, precum şi din partea localnicilor, s-a decis conservarea sa în situ printr-un program special. Rămâne însă neclar cât de eficient va fi acest proiect, având în vedere că mausoleul s-ar afla între o haldă de steril şi o carieră deschisă în care s-ar face explozii permanent.

Roata Hidraulică – Descoperirea în sit a rotii hidraulice de la Roşia Montană din sectorul Păru-Carpeni este prima de acest gen după cele similare, cunoscute în sudul peninsulei Iberice (în situri miniere antice din Spania şi Portugalia) de la începutul secolului XX. Roata hidraulică de la Păru Carpeni a avut rolul de drenare a apelor de mină din acest sector subteran antic. Principiul ei de funcţionare presupune existenţa mai multor astfel de dispozitive de lemn, care asigurau împreună ridicarea apelor de mină pe o înălţime suficient de mare pentru a permite continuarea activităţii miniere sub nivelul pânzei freatice.

Galerii  Romane – Aici pot fi vizitate galerii romane, formate din tuneluri trapezoidale – tehnica atribuită perioadei romane şi pre-romane şi pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi, precum şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tauri”.

COMENTARII JURIDICE ASUPRA PROIECTULUI DE MODIFICARE AL LEGII MINELOR NR. 85/2003
Dr. Liviu-Marius Harosa

Ca o constatare liminară, după lecturarea prevederilor proiectului de modificare al Legii nr. 85/2003, se poate reține ideea că normele juridice ce se doresc a fi introduse pe
cale legislativă sunt în realitate norme care tind la reglementarea procedurii exproprierii și la modificarea altor legi, și nu la conținutul legii, anume acel al mineritului.
Mai mult textele propuse încalcă în mod grav prevederile Constituției precum și a unor legi organice, sau modifică texte ale unor legi organice, fapt interzis de Legea nr.
24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative. Astfel, prin prevederile legii minelor se aduc atingeri și restrângeri legilor organice Legii nr. 554/2004 – legea contenciosului administrativ – lege organică, potrivit art. 73 lit.k) din Constituție, actelor normative care reglementează proprietatea (art. 73 lit. m), și a celor care reglementează organizarea teritoriului – art. 73 lit.o ) din Constituţie.
O atingere gravă adusă sistemului proprietății private, așa cum este reglementată de art. 44 art. 3 și 6 din Constituție, este dată de prevederile art. 101- 10 16 care creează
certitudinea că ”Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art. 102 (Se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare), expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici”.
Plecând de la premisa că în niciun sistem de drept democratic nu este permisă exproprierea privată, sunt nerespectate prevederile art. 44 din Constituție, ”nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”, precum și jurisprudența constantă a CEDO în analizarea art. 1 alin.1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, mai cu seamă în cauzele Scordino contra Italia, James contra Marea Britanie, Sfintele Mânăstiri contra Grecia, Iatridis contra Grecia, Brumărescu contra România, Carbonaro și Ventura contra Italia, Sporrong și Lönnroth contra Suediei. Din textul proiectului legii modificatoare, rezultă că Titularii de licență devin expropriatori în numele statului – lucru inadmisibil într-un stat de drept, fiind de neconceput ca o persoană privată să primească prerogative și să îndeplinească proceduri care țin de competența exclusivă a instituțiilor statului. Chiar dacă o asemenea prevedere apare și în legea 106/2008, privind exproprierea pentru utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, și această lege încalcă normele Constituției, așa cum sunt stipulate în art. 44.

În ceea ce privește art. 105 din proiectul de lege: ”Declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor pe care urmează a se executa lucrările miniere şi suma globală evaluată a despăgubirilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pe baza documentaţiei tehnico-economice prevăzute de art. 104”, acest text este de asemenea neconstituțional, încălcând principiul dreptei despăgubiri. O hotărâre de guvern care să plafoneze cuantumul despăgubirilor reprezintă o limită adusă înţelegerii dintre proprietar şi expropriator, neprevăzută de legea fundamentală în art. 44 alin. 6; Este neconstituțional și textul art. 108 care stabilește că sumele necesare plății despăgubirilor se face direct de către titularul de licență titularilor de drepturi reale asupra terenurilor obiect ale exproprierii, deoarece se încalcă prevederile art. 44 din Constituție precum și Legea nr. 33/1994, legea exproprierii pentru utilitate publică. Din chiar textul legii modificatoare rezultă că doar procedura exproprierii terenurilor pentru activități miniere este cea care este excepție de la legea exproprierii.
Mai mult, este contrar oricăror principii de drept ca comisia de expropriere să fie condusă de persoane numite de titularul licenței, în realitate transferul forțat al terenurilor având loc în orice situație, procedura prevăzută de proiectul de lege fiind doar o formalitate. Aceasta aduce o atingere grosolană principiilor de drept, celor constituționale și mai ales art. 1 din Protocolul 1 CEDO.

Art. 1012 este de asemenea neconstituțional. Cerința depunerii unei cauțiuni de 10 % din valoarea proiectului încalcă prevederile art. 21 din Constituție (accesul liber la justiție), art. 52 din Constituție (Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.), ale art. 53 din Constituție (Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod
nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii), ale Legii nr. 554/2004- legea contenciosului administrativ, precum și prevederile art. 6 CEDO.
Cauţiunea de 10% din cuantumul sumei contestate încalcă art. 6 din CEDO referitor la dreptul la un proces echitabil. Această cauţiune este o barieră în calea accesului la instantă dacă ţinem seama că expropriatul nu este cel care din proprie iniţiativă se adresează justiţiei ci doar forţat de expropriator. Pe de altă parte, termenele de maximum 7 zile pe care le pot acorda instanțele în procedura exproprierii, potrivit art. 1012 alin. 2 încalcă regulamentul de ordine interioară a instanţelor, pentru că nu se poate impune instanţei un termen de 7 zile cu păstrarea continuităţii completului. Mai mult, termenul de 7 zile este unul iluzoriu, anulând, practic orice demers de aducere în probatoriu a unor dovezi, acte, expertize sau contra-expertize noi (ca exemplu: o parte solicită amânarea pentru a obține un act administrativ care să-i probeze cele afirmate, termenul legal general de eliberare al actelor administrative este de 30 de zile; de asemenea pentru solicitarea unei expertize ori contra-expertize termenul de 7 zile este total abuziv). Prioritizarea cauzelor legate de exproprierea specială prevăzută de acest proiect și termenul de 7 zile sunt, însă, o dovadă în plus a caracterului acestei legi – de favorizare expresă a titularilor licențelor de exploatare minieră).

Art. 1015 încalcă atât prevederile art. 136 din Constituție, referitoare la proprietatea publică, cât și dispozițiile art. 35 și 36 din Codul Silvic, lege cu valoare superioară.
Art. 11, alin. 3, prin care prin hotărâre de Guvern se pot stabili excepțiile de la interzicerea oricăror exploatări miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protecţie sanitară şi perimetrele de protecţie hidrogeologică ale surselor de alimentare cu apă (art. 11 alin. 1), este de asemenea neconstitu ional, din moment ce ț hotărârea de Guvern se poate emite chiar și în lipsa avizelor autorităţilor competente în domeniu (art. 11 alin. 2), în cazul în care nu se efectuează descărcarea de sarcina arheologică şi/sau declasificarea respectivelor zone. Este o încălcare grosieră a atribuțiilor autorităților competente, hotărârea prin care o autoritate administrativă (Guvernul) ia decizii în disprețul refuzului celorlalte autorități adaugă nepermis competențelor constituționale ale Guvernului.
Ca o observație strict de tehnică legislativă, oare cum se poate realiza strămutarea unei
specii din zonele afectate, așa cum prevede art. 11 alin. 4?
Prin acest text, se încalcă prevederile diferitelor convenții și tratate internaționale referitoare la protecția speciilor de plante și animale în primejdie, la care România este parte semnatară. Ori, potrivit Constituției, tratatele internaționale la care România este parte sunt integrate cu valoare superioară în dreptul intern (art. 20 Constituție), legea minelor neputând deroga de la dispozițiile lor.

Art. 11 alin. 5 este formulat într-un total conflict cu normele de drept, în special cele ale art. 7, alin. 4 din L.33/1994, Tot prin lege se poate declara utilitatea publică în situaţii excepţionale, în cazul în care – indiferent de natura lucrărilor – sunt supuse exproprierii lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime. Prin emiterea certificatului de descărcare de sarcina arheologică pentru fiecare parte de teren din perimetrul de exploatare se pierde din vedere ansamblul. Pentru a se hotărî asupra valorii
arheologice a unui sit ar trebui să se aibă în vedere nu doar elementele componente ci
şi întregul. Mai mult, prin procedura preconizată a se aplica pentru descărcarea de sarcină arheologică, (art. 11 alin. 6-8), se poate obține doar descărcarea de sarcină arheologică, legea neprevăzând posibilitatea respingerii cererii de descărcare de sarcină arheologică de
către autoritățile competente. În realitate, autoritățile prevăzute în sus-zisele aliniate nu au deloc rolul conferit lor de propriile legi de organizare și funcționare, competența lor fiind limitată la emiterea unui act, fără posibilitatea refuzului. Din nou, o încălcare a Constituției.

Art. 21 alin. 2 exprimă o incompatibilitate fundamentală cu principiile dreptului mediului, care arată că dacă intră în vigoare o normă de mediu mai strictă până la acordarea avizului de mediu, titularul de licenţă trebuie să se conformeze acestor din urmă norme. Din nou, tratatele internaționale semnate de România, precum și Tratatul UE sunt ignorate cu o fervoare demnă de o cauză mai bună. Mai mult, se încalcă și dreptul fundamental al cetățenilor la un mediu sănătos, așa cum prevede art. 35 din Constituție. Pe de altă parte, se încalcă și principiul neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție, precum și cel al art. 16 alin. 1 din Constituție, cetățenii sunt egali în fața legii, deoarece o lege mai favorabilă pentru investitor din punct de vedere al protecției mediului este mai nefavorabilă pentru proprietarii terenurilor supuse exproprierii.

Dispozițiile art. 401 alin. 1 din proiectul de lege prevăd posibilitatea scoaterii din circuitul agricol printr-o procedură rapidă și sumară a terenurilor necesare exploatărilor miniere. Se încalcă principiul statuat în art. 16 alin. 2 din Constituție, nimeni nu este mai presus de lege, pentru că se stabilesc prin actul normativ propus diferențieri nejustificate între titularii licențelor de exploatare din industria mineritului și alți investitori, din alte ramuri ale industriei. Pe de altă parte, aceste înlesniri pot fi considerate ajutoare de stat, interzise prin Tratatul asupra UE.

Art. 40 alin. 2 încalcă principiile legii organice a amenajării teritoriului, L.350/2001, precum și ale art. 8 din Legii nr.33/1994, aneantizând obligativitatea localităților de a avea planuri urbanistice generale. Menționăm că beneficiarul real al proiectului de lege, Roșia Montană Gold Corporation, este în situația de a vedea anulate PUG și PUZ zona industrială, iar apărările lor în instanță sunt legate de Planul de amenajare a teritoriului. O lege care se emite pentru un singur beneficiar, în scopul de a eluda dispozițiile legale, iese din sfera legalului și intră în cea a ilicitului.

Art. 431 din proiect este în totală contradicție cu principiile de drept. Din moment ce se prevede că (… în cazul în care certificatul de urbanism expiră sau devine inaplicabil ori
invalid, toate avizele şi aprobările obţinute în baza certificatului de urbanism rămân în vigoare…) principiul quod nullum este nullit producit efectum (ceea ce este nul nu poate
produce efecte) ar fi demantelat, iar rațiunea de a fi a legii contenciosului administrativ și de anulare a actelor administrative ar fi pierdută.

Propunerea de modificare legislativă (art. 433) mai oferă agenţilor comerciali deţinători de licenţe miniere şi dreptul de a finanţa planurile de urbanism necesare avizelor, datorită lipsei fondurilor publice necesare şi a faptului că autorităţile statului ar acţiona prea lent din acest motiv. Această prevedere îi pune în clar conflict de interese pe cei care realizează studiile respective, în disprețul interesului public.

Articolul II al Legii prevede că Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezenţei legi şi aprobate sau în curs de aprobare de către Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate. La solicitarea titularilor de licenţe de explorare şi/sau exploatare, prevederile licenţelor valabil încheiate la data intrării în vigoare a prezenţei legi se modifică şi se completează în sensul prevederilor Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. Din nou, se încalcă principiul neretroactivității legii, statuat de Constituției, precum și principiul egalității în fața legii, stabilit de art. 16 al legii fundamentale.

(va urma)

Articol redactat de afrimescu

Jurnalist (din 1990), fondator al câtorva publicaţii ("Mileniul trei"), (redactor-şef Bucureşti), Atac de Argeş (redactor-şef), Impact în Argeş, Vocea Argeşului (senior editor), Ediţie Specială-Press (director), scriitor, poet, eseist, patru cărţi de poezie publicate, recenzii, alte şapte volume în curs de apariţie, membru USR.

---

afrimescu a scris 347 articole pentru ScrieLiber