All posts by Laura Gamulea

Laura Gamulea

Ca sa-ti placa lectura, nu-ti trebuie studii academice. Doar sa stii abecedarul si sa ai un indemn fericit (mama) la momentul potrivit. Pentru ca n-am talent de scriitor, eu scriu despre ceea ce scriu altii...cu talent. www.pediverse.ro

index
Acum am închis ultima copertă a romanului şi mă încearcă o sumedenie de emoţii. Parcă aş vrea s-o povestesc tuturor şi parcă n-aş şti de unde să încep. Zic că-i prea grozavă ca să fie povestită, ea trebuie citită. Şi nu doar o dată! Un roman încărcat cu de toate, intens, abrupt, duios, bun şi sfredelitor. Zeci de poveşti se împletesc într-o poveste ameţitoare. Carlos Ruiz Zafon în romanul Umbra vântului spune povestea unei cărţi numită Umbra vântului scrisă de Julian Carax în primul sfert al secolului trecut. O carteRead More
index
Am mai citit câteva cărţi cu aceeaşi tematică – condiţia femeii în cultura islamică. spre deosebire de Cel care mă aşteaptă, toate celelalte aveau caracter autobiografic. Parinoush Saniee nu-şi povesteşte propria experienţă, ci, mai important, în virtutea profesiei de sociolog, se bazează pe statistici reale din Iran. “…nu doream să îmi prezint munca drept un şir statistic, …Aşa am ajuns să îmi pun cercetarea într-o formă ficţionalizată şi să aleg un simbol pentru fiecare factor de schimbare.” – afirmă ea într-un interviu [sursa:bookmag.eu] Cel care mă aşteaptă este un romanRead More
Ora de lectură... Sînt o babă comunistă!, de Dan Lungu
Titlul acestui roman – Sînt o babă comunistă! – spune jumătate din carte. Cealaltă jumătate se ascunde în subtil şi reprezintă: nostalgia, teama de necunoscut, inadaptabilitatea, ieşirea din  tiparele unei vieţi călduţe, dar limitate. Baba comunistă nu e doar un personaj uşor desuet, ci, în mod dramatic, reprezintă poate bună parte din populaţia României. Acea parte care regretă un regim opresiv pe care l-a perceput că fiind filantrop – cu totul de-a gata. Casă cadou, serviciu asigurat, mâncare ieftină – chiar dacă era cumpărată pe sub tejghea, muncă de faţadăRead More
images
Un roman poliţist. Ba nu, unul psihologic. Ba chiar cu multă aventură. Toate astea le avem în romanul Profesorul la un nivel de înaltă clasă! Peste 600 de pagini în care cititorul este prins într-un vârtej ameţitor şi palpitant de intrigi, acţiuni detectiviste, psihopaţi şi psihologi – toate într-un amalgam de real, virtual şi imaginar. O combinaţie excelenţă creată de romancierul John Katzenbach. Talentul lui John Katzenbach este completat de propria sa experienţă ca reporter pe lângă tribunalele penale, aşa încât pentru el, sursa de inspiraţie este inepuizabilă. Iar laturaRead More
Despre dragoste si alti demoni, de Gabriel Garcia Marquez
Un roman mic cu un conţinut bogat! N-ai crede că în 158 de pagini se pot scrie despre atâtea întâmplări, dar Marquez are acest talent. Despre dragoste şi alţi demoni – un roman duios care te sperie şi totodata cu o atmosfera dura care te înduioşează. Un roman care se citeste uşor şi în acelaşi timp te pune pe gânduri – ca toate romanele bune. Gabriel Garcia Marquez ne plimbă în vremea Inchiziţiei la jumătatea secolului al XVIII-lea, în Columbia. Prefaţa ne duce în poveste – autorul, ca jurnalist alRead More
jocul
Jocul ingerului – 471 de pagini de lectura savuroasa! Acum l-am descoperit pe Carlos Ruiz Zafon si am o parere de rau ca mi-am pierdut timpul cu alte carti nesemnificative. Am devorat cartea plimbandu-ma prin Barcelona anilor ’30, pe stradute ascunse si parcuri umbroase, urmarind personajele si ele urmarindu-ma pe mine cand inchideam copertile. L-am admirat si l-am compatimit pe David Martin – personajul vedeta a romanului. L-am admirat pentru talentul lui scriitoricesc, pentru onestitatea si demnitatea lui. Si pentru ca – orfan de mic – a reusit sa-si ducaRead More
Ora de lectură... Imperiul soarelui, de J.G.Ballard
Un roman mult lăudat, mult apreciat, catalogat “cel mai bun roman de război” şi ecranizat în regia lui Steven Spielberg. M-a copleşit atâta notorietate a cărţii şi dacă-mi spun modesta-mi părere, nu prea ştiu de unde s-o apuc (cartea). Multe muşte în cartea asta. Foarte multe…Şi mult război şi mult Jim – personajul principal care apare în fiecare frază. Jim e un copil haios, isteţ, curios şi inteligent, care creşte de la 11 la 14 ani într-un război pe care nu-l pricepe, dar îl marchează. Imperiul soarelui are emoţie, peRead More
images
Un titlu ca un îndemn nu prea ortodox, însă după câteva zeci de pagini afli că de fapt, fraza întreagă schimbă sensul: “este păcat…să ucizi o pasăre cântătoare”. Altfel, o scriere duioasă, captivantă prin talentul autoarei de a descrie universul copilăriei într-un mediu social dificil. Începutul anilor 40, într-un oraş din Alabama este încărcat de rămăşiţele crizei din ’29, de ascensiunea lui Hitler cu antisemitismul lui şi, mai ales, de segregare rasială. Toate astea sunt accentuate de mentalităţile, tradiţiile şi legendele zonei de sud a Statelor Unite. Acţiunea romanului …SăRead More
index
Sau cum să-ţi iroseşti viaţa cu încăpăţânare… Dino Buzzati se numără printer clasicii literaturii moderne şi când am aflat asta din prefaţă, brusc m-am simţit datoare să-mi placă romanul lui. Dar nu prea m-a încântat! Deşertul tătarilor se citeşte uşor, iar la final rămâi cu două mesaje clare: primul – cum să-ţi iroseşti viaţa de-aiurea, cu bună ştiinţă. Şi al doilea – foarte mult frig în cartea asta. Atât de mult, că îngheţam sub plapumă, citind-o. Tânărul Giovanni Drogo, proaspăt absolvent de şcoală militară, este repartizat la Fortăreaţa Bastiani –Read More
Ora de lectură... Prada, de Michael Crichton

Posted On February 19, 2015By Laura GamuleaIn Literatură - recenzie

Ora de lectură… Prada, de Michael Crichton

După “Prizonierii timpului” n-aveam prea mari aşteptări de la acest roman. Poate tocmai din acest motiv m-a surprins plăcut. Mi s-a părut mult mai bun decât primul. Pentru că Prada este o combinaţie fericită între ştiinţă, SF (preponderent fiction), suspans, thriller, situaţii limită şi nişte personaje excelent portretizate. Desigur, povestea este o ficţiune, însă atât de bine scrisă, încât citind-o, deseori îţi pui întrebarea dacă nu cumva ar putea deveni realitate – într-un timp şi loc unde ştiinţa depăşeşte limitele controlului uman. Nu-i deloc imposibil, iar “accidente” de acest felRead More
Prizonierii timpului, de Michael Crichton
Michael Crichton este autorul binecunoscutului roman ecranizat “Jurassic Park”. Şi, recunosc, este un tip cu multă imaginaţie S.F. Printre subiectele mele preferate – film, carte – se numără spionajul şi călătoriile în timp. Ca atare, titlul mi-a atras atenţia şi cu “Prizonierii timpului” am călătorit în epoca medievală – o delectare! Romanul se desfăşoară pe două planuri: un viitor (poate apropiat) şi un trecut îndepărtat. Zic un viitor apropiat pentru că personajele din prezent – oameni de ştiinţă de înaltă clasă – fac nişte cercetări mai avansate decât cunoaştem noi,Read More
Ora de lectura... Pas cu pas, de Klaus Iohannis
Până acum n-am citit nicio carte scrisă de vreun politician. Nici nu ştiu dacă vreunul din preşedinţii ţării au scris ceva bun de tipar. Ei (politicienii) de obicei vorbesc, nu scriu. Iar când îi aud vorbind, i-aş prefera tăcând. Pe Iohannis, când îl aud vorbind, am impresia că şi-a uitat vocabularul în sertarul băncii din clasa a 7 a – ştiţi?, carneţelul acela mic în care ne scriam cuvintele la şcoală. Acum ştiu unde îşi are Iohannis vorbele – în cartea sa Pas cu pas. Mai întâi am frunzărit-o, într-oRead More
oamenii cartii
Pasiunea pasiunii. Sau pasiunea dusă la extrem. Sau o viaţă trăită pentru a-ţi urma pasiunea – cam aşa s-ar defini în câteva cuvinte sumarul acestui roman. Titlul este foarte potrivit şi cu toate astea nu-ţi dezvăluie nici pe departe minunata poveste a unui manuscris misterios şi aventurile oamenilor care l-au atins. Până să citesc acest roman n-am ştiut ce este o hagáda – un manuscris despre povestea ieşirii evreilor din Egipt, transpusă în texte şi imagini şi foarte preţuită de evrei de-a lungul timpului. Geraldine Brooks a lăsat în planRead More
Ora de lectură… Maria Antoaneta, de Gerald Messadié
Ce ştim noi despre regina Franţei, Maria Antoaneta? Un pic din manualul de istorie şi ceva mai mult din legendele cu iz de bârfă şi can-can. De unde au apărut legendele? De la contemporanii ei care au duşmănit-o şi defăimat-o. De ce au făcut asta? Pentru că uneori Maria Antoaneta nu s-a aliat intrigilor de Curte, iar alteori n-a avut abilitatea de a crea propriile intrigi spre avantajul ei. Romanul lui Gerald Messadié se doreşte a fi unul istoric, de reabilitare a unei regine celebre şi controversate. Celebră pentru căRead More
Ora de lectură… Cimitirul, de Teleşpan

Posted On November 8, 2014By Laura GamuleaIn Literatură - recenzie

Ora de lectură… Cimitirul, de Teleşpan

Dacă până acum am crezut că Henry Miller şi Philip Roth au un limbaj obscen, ei bine, încă nu citisem Cimitirul. Însă lui Telespan nu-i pasă de sensibilităţile cititorilor, declarând clar de la început că scrierea lui nu-i pentru pudibonzi sau academici. Ce-i drept, chiar dacă nu explodezi de sensibilitate, primele fraze şi pagini îţi cam zgaraie retina. Apoi te obişnuieşti…Pentru că tot romanul îşi menţine constanta limbajului obscen. Am reuşit să trec peste acest aspect, din curiozitate. Curiozitatea de a vedea cât de nesecat este izvorul exprimării fără cenzurăRead More