Posted On October 17, 2012 By In Personalitatea zilei With 1367 Views

Personalitatea zilei – Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei

Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (mai târziu Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha, născută pe 17 octombrie 1853, a fost fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Mariei Alexandrovna. Maria a fost soția Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria. (sursa Diana Mandache, “Dearest Missy”. Corespondenta Mariei Alexandrovna cu fiica sa, Marie de Edinburgh, devenita Principesa de Coroana a Romaniei (vol I. 1879-1900), RRB, octombrie 2011, hardback, pag. 472)

Imperială în înfăţişare, dar, în acelaşi timp, democratică prin atitudine, Maria Alexandrovna a fost o personalitate aflată în căutarea perfecţiunii. Viaţa şi caracterul său au fost influenţate de educaţia de la Curtea imperială rusă, ca fiică a Ţarului Alexandru II, într-un mediu grandios care personifica modul de viaţă al tatălui său, precum şi viziunea despre lume.

La 23 ianuarie 1874, la Palatul de Iarnă, St. Petersburg, Marea Ducesă Maria s-a căsătorit cu ducele de Edinburgh, Albert de Saxa-Coburg și Gotha. Ducele și ducesa de Edinburgh și-au făcut apariția în public la Londra, la 12 martie. Mariajul n-a fost unul fericit. Tatăl Mariei, țarul Alexandru al II-lea, insista ca lumea să se adreseze fiicei sale cu titlul de „Înălțime imperial” și să aibă prioritate față de Prințesa de Wales, lucru ce a înfuriat-o pe regina Victoria. Regina a insistat ca titlul de „Alteța regală” Maria Alexandrovna să preceadă întotdeauna titlul de „Înălțime imperială”, pe care Maria l-a primit la naștere.

Alfred era poreclit „Affie” şi alintat „tăticu”; era atât Prinţ al Angliei, cât şi Duce de Edinburgh, dar mai avea şi calitatea oficială de Cel de al treilea moştenitor al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în ordinea succesiunii la coroană. Era bărbat chipeş, însă avea o fire irascibilă (cu toate că reuşea să se stăpânească) şi se zicea că ar fi fost destul de zgârcit, în pofida averii de familie. Era ambasador itinerant al augustei sale mame prin toate dominioanele britanice, motiv pentru care călătorea mult prin lume. În urma unei asemenea călătorii făcută în Australia, la bordul navei „Galateea” (între 1866-1868), „Affie” a descoperit deliciile unor mâncăruri pe care europenii le considerau exotice, dar care au rămas felurile sale preferate de mâncare, mai ales la ocazii festive. Era vorba despre fripturi de „alpaca” (un fel de capră, necunoscută în Europa la acea epocă) şi fripturi, la grătar, de porumbel „wonga” (o specie de zburătoare mare). În perioada tatonărilor diplomatice întreprinse de familia Regală în vederea alegerii unei consoarte princiare, Alfred a cunoscut-o şi pe Principesa de Wied. Tânăra i s-a părut cam grasă şi exagerat de guralivă, motiv pentru care a respins politicos orice ofertă conjugală. Ironia sorţii a făcut ca Principesa de Wied să devină, peste numai câţiva ani, soţia viitorului Rege Carol I şi să urce pe tronul României Mici cu titlul de „Regina Elisabeta”.

Tratativele legate de căsătoria ducesei cu Alfred au durat aproape un an din cauza tensiunilor politice dintre Imperiul Britanic şi cel Rus. Până la urmă s-a căzut la învoială, iar nunta s-a făcut în toamna anului 1873, la Londra, unde viitoarea Ducesă de Edinburgh avea să se mute definitiv. Nu a fost o nuntă ca-n basme, aşa cum s-ar fi putut crede, deoarece „Queen Victoria” nu îşi agrea nora şi nici nu era mulţumită de condiţiile căsătoriei. Din corespondenţa pe care Maria Alexandrovna o întreţinea cu mama sa, Ţarina Maria, rămasă la Sankt Petersburg, în faimosul „Palat de iarnă” cu 160 de încăperi, s-au aflat câteva amănunte pitoreşti despre viaţa cotidiană a acestei prinţese ruse la Londra, în mijlocul celei mai celebre familii regale din lume. „Queen Victoria”, dincolo de aureola sa legendară, era o femeie obişnuită, chiar bârfitoare. De cele mai multe ori, spre sfârşitul meselor, o apucau sughiţurile. „Putea să sughiţe chiar şi de o sută de ori, că îşi cerea scuze de tot de atâtea ori!”, se confesa nora către mama sa de departe.

Opiniile Reginei Angliei faţă de familia Imperială a ţarului erau „demne de o negustoreasă de peşte”. În plus, noua Ducesă de Edinburgh era deranjată de eticheta Casei Regale Britanice, considerând că ea nu era tratată suficient de protocolar  aşa cum credea că merită înaltul său rang nobiliar şi aşa dupa cum fusese obişnuită acasă. Cel mai pitoresc amănunt rămâne instruirea servitorilor şi doamnelor de companie să nu îi întoarcă niciodată spatele, oriunde s-ar afla! Aceştia erau nevoiţi să se retragă de-a-ndărătelea, indiferent dacă se aflau într-o încăpere sau în aer liber, până dispăreau din faţa privirilor Ducesei.

Prinţesei ruse nu-i plăcuse deloc Londra, afirma în coresponenţele cu mama ei că găsise „Londra oribilă, aerul de aici îngrozitor, zidurile cenuşii de la Buckingham şi Windsor de-a dreptul mohorâte, în comparaţie cu palatele noastre în auriu şi turcoaz din Sankt Petersburg, iar mâncarea englezească pur şi simplu înfiorătoare”.

La moartea unchiului ei, Ernst al II-lea, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, la 22 august 1893, Ducatul a revenit ducelui de Edinburgh devreme ce fratele său mai mare, Prințul de Wales, renunțase la drepturile sale la succesiune. Odată cu ascensiunea soțului ei la conducerea Ducatului, Marea Ducesă Maria Alexandrovna a devenit Ducesa de Saxa-Coburg și Gotha, acest titlu adăugându-se celui de Ducesă de Edinburgh.

„Azi, la ora 10.30, dimineaţă, Alteţa Sa, Ducesa de Edinburgh, a născut o prinţesă. Atât Alteţa Sa Regală şi Imperială, Ducesa, cât şi Prinţesa Infantă, se simt perfect”. În acest fel sec, tipic englezesc, era redactat un mic anunţ, în ziua de 29 octombrie 1875, expediat telegrafic din Eastwell Park, comitatul Kent, către redacţia cotidianului londonez „Times”, în paginile căruia a şi apărut, în a doua ediţie a ziarului din aceeaşi zi. Anunţul era semnat de cei trei medici care asistaseră la venirea pe lume a viitoarei Regine Maria a României. După câteva luni, micuţa a fost botezată (după ritul anglican) Maria Alexandra Victoria, Prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina Angliei nu a fost încântată, considerând că Victoria ar fi trebuit să fie primul nume al bebeluşei cu ochi albaştri,  nicidecum cel de-al treilea. Dar tot „Queen Victoria” a fost cea care i-a găsit porecla de alint „Missy”, ce va deveni un adevărat prenume în cercul de apropiaţi ai viitoarei Regine.

Surse:   miculparis.ro         ro.wikipedia.org        jurnaldeistoric.wordpress.com

Tags : ,

About

Carina

Mereu aici si peste tot

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *