Interviu - Florentin Smarandache în revista Țara

Posted On December 15, 2013 By In Interviuri With 5028 Views

Interviu – Florentin Smarandache în revista Țara

Florentin Smarandache: Există o şansă de salvare prin cultură şi limba
– Mai întâi v-aş ruga să vă prezentaţi cititorului nostru.
– Sunt profesor de matematică la Universitatea New Mexico, scriitor. Am publicat 55 de cărţi şi articole/note ştiinţifice: literatură (poezie, proză scurtă, roman, jurnal din timpul dictaturii, din lagăr, din Interviu - Florentin Smarandache în revista Țaraexil, povestiri pentru copii, piese de teatru, traduceri, eseuri, culegeri din folclor), filozofie (neutrosofia, logica neutrosofica), artă (supra-picturi, non-desene, grafică, colaje, foto), fizică (paradoxuri cuantice, superluminal), matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclideana, structuri algebrice).
– Cum credeţi, paradoxismul — curentul literar pe care l-aţi fondat în 1980, că protest antitotalitar, poate fi cumva de folos într-o societate dominată de comunism (cum e Basarabia în prezent)?
– Paradoxismul este un protest împotriva oricărei forme de totalitarism. El poate fi uzitat, într-o societate dictatorială, prin luarea în răspăr a sloganelor oficiale — persiflare (procedeu paradoxist) care să transpară în operele creatorilor.
– Aţi elaborat o carte electronică de fabule, imnuri, poezii pentru copii, pasteluri de la românii din Transnistria. Cum aţi elaborat această culegere? De ce anume de la românii din Transnistria?
– Am vrut să demonstrez că nu există vreo diferenţă între limba aşa-zisa "moldoveneasca" şi cea românească. Dacă în subtitlul acestei culegeri lirice, "Mărgele risipite", nu s-ar fi adăugat că provine de la romanii de dincolo de Nistru (Svetlana Garabaji şi alţii), sunt sigur că acei care ar fi citit-o ar fi văzut că e caracteristică pentru orice zonă a României!
– Aţi profesat, într-o perioadă, dacă am înţeles bine, matematică la Chişinău, ocazie prin care aţi văzut îndeaproape realităţile de aici. Cum credeţi, de ce comunismul a prins rădăcini tocmai aici? Credeţi că există o şansă de salvare prin cultură?
– Comunismul a fost impus cu forţa, în Europa de Est, ca o ideologie imperialistă rusească. Era un mod sovietic de a ne supune prin îndoctrinare, de a ne desfiinţa ca naţiune. Există, desigur, o şansă, de salvare prin cultură şi limba — vă rog să nu uitaţi că limba în Basarabia este cea care ne mai uneşte. Şi de acest lucru tinerii basarabeni sunt conştienţi.
– Ce se aude în presă americană despre evenimentele de ultimă oră de la Chişinău?
– Ziarele româneşti ce apar în diaspora ("Clipă" din California, "Cuvântul Românesc" din Canada, etc.) critică introducerea studierii obligatorii a limbii ruse în şcolile din Basarabia. Am primit mesaje şi pe Internet, mulţi români din străinătate ataşându-se protestului tinerilor de peste Prut.
În plus, se deplânge soarta şcolilor româneşti din Transnistria, unele pe cale de închidere din cauza regimului impus de Smirnov.

– Cum de s-a întâmplat ca un matemacian de talia dvs. să practice şi literatură, mai mult decât atât, să fie şi fondatorul unui curent literar? Se simţea într-atât de acut nevoia unei noi avangarde?
– Nu se simţea nevoia unei noi avangarde literare, ci a unei revolte — revolta politică, socială pe care nu o puteam înfăptui în matematică, ci în cultură. Era o eliberare spirituală. Plăcerea de a nu le face autorităţilor pe plac! Ca matematician mi-am adus aminte de paradoxurile celebre antice: Ahile cel iute de picior nu poate depăşi broască ţestoasă, Paradoxul săgeţii, Paradoxul mincinosului, Paradoxul bărbierului…
Paradoxismul se bazează pe folosirea excesivă de antiteze, antinomii, contradicţii, oximorone, parabole, paradoxuri în creaţie (literatură, artă, filozofie, chiar şi ştiinţă). El urmăreşte lărgirea sferei artistice prin elemente neartistice, prin experimente contradictorii reflectă societatea în care se spune ceva, dar realitatea este alta.

– Cum e primit paradoxismul în America? În alte părţi? În România?
– Paradoxismul este primit, cum m-am şi aşteptat, în mod paradoxal (!). Apropo, am format anul trecut două cluburi internaţionale, iar, în ultimele două antologii paradoxiste internaţionale (una accesibilă la http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/Third-Anthology-Prd.pdf) am editat texte în 5-6 limbi provenind de la 140 scriitori din circa 15 ţări. Îi invit, prin urmare, pe cititorii revistei "Țara" să-mi expedieze lucrări paradoxiste pentru Antologia A Patra (la adresa digitală: smarand@unm.edu).
– Acum, când România are mai multă deschidere spre Occident, nu vă tentează gândul să vă întoarceţi acasă?
– Ba da, însă mai târziu. În momentul de faţă încerc să acumulez şi să mă perfecţionez cât pot în America, beneficiind de avantajele tehnologiei electronice şi ale revoluţiei informaţionale.

Tags : ,

One Response

  1. De-a lungul timpului, am citit multe carti ale lui FS si imi place acest interviu pt ca dincolo de autor descopar omul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *