Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru Haret

Posted On February 18, 2014 By In Interviuri With 5006 Views

Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru Haret

Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru HaretDumitru Anghel: - Ați precizat faptul că, în atenția lui Spiru Haret, a stat și activitatea comercială și bancară din acea perioadă, indicându-se pentru acestea înființarea așa-ziselor licee comerciale, pentru studiul comerțului și al contabilității. Recent, s-a sărbătorit în întreaga țară și la Brăila “Ziua Națională a Contabilului Român”. Cititorii ar fi interesați să cunoască drumul și respectiv etapele parcurse de învățământul economic românesc, indicat de Spiru Haret și până la sărbătorirea Zilei Naționale a Contabilului Român…

Gheorghe Gorincu: - Pe această temă, s-ar putea reține că nu întâmplător, printre alte reforme ale profilelor învățământului românesc, Spiru Haret s-a aplecat cu interes, s-ar putea spune, și asupra profilului economic. Mai mult decât atât, indicându-se, așa cum s-a mai precizat, înființaraea așa-ziselor Licee Comerciale, cu o durată de opt ani de studii teoretice și practic-aplicative. Spun aceasta, deoarece în anul 1941 eram elev la un astfel de liceu comercial care funcționa după regulamentele elaborate de Spiru Haret.

D.A.: - S-ar putea reține că, în calitate de fost elev al învățământului economic organizat după aceste regulamente, ați fi în măsură să prezentați cititorilor principalele etape care s-au succedat până la recunoașterea, cu adevărat, a rolului contabilului în cadrul economiei naționale, recunoaștere confirmată de sărbătorirea Zilei Naționale a Contabilului Român?

G.G.: - Desigur. O să încep cu prima etapă. îmi amintesc cu plăcere și cu o mare satisfacție că în toamna anului 1941 familia și-a dorit să particip la un examen de admitere în cadrul Liceului Industrial din localitate, pentru a învăța o meserie. întâmplarea a făcut să mă prezint tot la un astfel de examen dar, de data aceasta, în cadrul Liceului Comercial.

D.A.: - A fost numai o întâmplare?

G.G.: - Cam așa ceva. Aceasta s-a datorat faptului că în clădirea liceului industrial funcționa, în acea perioadă de război, și Liceul Comercial. Dintr-o eroare, părinții s-au prezentat cu cererea de înscriere la secretariatul Liceului Comercial.

D.A.: - Cum a fost primită de către viitorul elev Gheorghe Gorincu o astfel de schimbare de opțiune, oarecum neașteptată?

G.G.: - Pot zice că am primit această veste cu mult interes, intuind că pregătirea ce mi se va asigura în domeniul economic va însemna o cotitură importantă în viața mea. Spun aceasta deoarece, după Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru Haretdezastruoasa criză din anii 1929-1933 economia românească era într-o continuă ascensiune, ajungându-se ca, în anul 1938, leul românesc să aibă putere de circulație pe piața europeană și nu numai.

în acest context, am considerat că modestele mele cunoștințe pe care le aveam despre economia națională din acea perioadă, aveau să capete, în cadrul Liceului Comercial, o interpretare științifică complexă care să-i asigure viitorului contabil o meserie tot atât de importantă ca și în cazul când ar fi absolvit învățământul cu profil industrial. S-ar cere să precizez că această speranță s-a îndeplinit întocmai în cadrul celor opt ani de învățământ comercial, încheiat cu examenul de bacalaureat.

D.A.: - Cititorii ar fi interesați să cunoască, în continuare, cum era organizat învățământul comercial liceal în acea perioadă…

G.G.: - Din punct de vedere al organizării existau două cicluri de învățământ, teoretic și practic- aplicativ, și două examene care se cereau absolvite. Astfel, în primul ciclu existau patru clase, începând cu clasa întâi și terminând cu clasa a patra. Urma examenul de capacitate, în cadrul căruia se cerea candidaților să probeze cunoștințe temeinice, mai ales economice, asimilate în cei patru ani de studii. Aici s-ar cere să precizez că acest examen de capacitate era deosebit de sever, întrucât candidații care nu dovedeau că și-au format, în cei patru ani de studii, o gândire economică în măsură să-i ajute să asimileze noile cunoștințe din cadrul ciclului superior, nu erau admiși. Aceștia aveau posibilitatea legală să se angajeze în cadrul unor birouri de contabilitate pe baza atestatului de patru clase de liceu comercial. Ca urmare, prin în anii ‘70 din secolul trecut, unii salariați, care ocupau funcții de contabili și contabili-șefi, absolvenți ai celor patru clase de liceu comercial, erau considerați fără studii gimnaziale. în aceste condiții, legislația din acea perioadă le permitea ca, în urma unor examene, să li se asigure absolvirea învățământului de specialitate, gimnazial și apoi liceal.

Absolvenții examenului de capacitate se puteau înscrie în ciclul superior, începând cu clasa a cincea și terminând cu clasa a opta, ciclul încheindu-se cu bacalaureatul.

Spre deosebire de examenul de capacitate, la examenul de bacalaureat li se cerea candidaților să probeze că au cunoștințe temeinice, atât de cultură generală, cât și de specialitate, pentru a se prezenta, eventual, la un examen de admitere în cadrul Academiei de înalte Studii Comerciale și Industriale de la București. în această situație, absolvenții care nu aveau posibilități materiale pentru participarea la cursurile universitare puteau să se angajeze atât în cadrul unităților economice cât și în cadrul instituțiilor publice, pentru a îndeplini funcția de contabil.

D.A.: - S-ar putea înțelege că și disciplinele care asigurau pregătirea contabilului în aceste două cicluri de învățământ erau diferite…

G.G.: - Da. în primul ciclu, elevilor li se asigura asimilarea cunoștințelor de cultură generală, ca și la învățământul liceal teoretic, cu unele adaptări specifice profilului economic, precum și asimilarea cunoștințelor de specialitate economică, începând cu studiul comerțului și continuând cu contabilitatea în partidă dublă, cu întocmirea balanțelor de verificare și a bilanțului contabil. Aceasta pentru ca pe baza unui atestat de patru clase de liceu, absolventul în cauză să se poată, eventual, angaja în funcția de contabil.

în ciclul al doilea se aprofundau numai unele cunoștințe de cultură generală, cum a fost geografia economică, iar la matematică numai unele studii specifice domeniului economic privind anuitățile sau probabilitățile, iar la disciplinele economice elevii luau cunoștință și despre contabilitatea asigurărilor, contabilitatea instituțiilor bancare, precum și a altor profile, în afară de profilul comercial.

Toate acestea, pentru a se asigura absolventului o pregătire multidisciplinară care să-l ajute să asimileze, în continuare, disciplinele prevăzute în programa de învățământ universitar cât și în activitatea de viitor angajat în cadrul economiei naționale din acea perioadă.

În încheiere, mă întreb cum a fost posibil ca, după dezastruoasa criză din perioada 1929-1933, economia românească să fie într-o continuă ascensiune, culminând cu anul 1938. Spun aceasta deoarece, la acea dată, leul românesc era apreciat pe piața europeană și nu numai, ca monedă de schimb. Nu cumva prosperitatea activităților economice din acea perioadă s-a datorat și învățământului de toate gradele gândit și organizat de Spiru Haret?

O prezentare detaliată a disciplinelor economice ce erau prevăzute în programa școlară, atât pentru ciclul întâi cât și pentru cel de al doilea, cunoștințe cerute pe piața economică din acea perioadă, în episodul următor.

 - va urma -

Tags : , ,

One Response

  1. Ar trebui o intoarcere la reformele lui Spiru Haret, mereu am gandit asta. Nu este normalitate mai mare ca actuala stare de debandada a invatamantului din zilele noastre, as face o statistica si va intreb daca stiti cati ministri ai invatamantului s-au perindat in ultimii 10 ani, mai stie cineva? Este o nebunie haotica.

    De urmarit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *