Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru Haret

Posted On February 19, 2014 By In Interviuri With 4616 Views

Discipline de cultură generală

Școala românească gândită și organizată de cel mai ilustru ministru al învățământului românesc, Spiru HaretDumitru Anghel: - Ca absolvent al învățământului comercial ați prezentat, în episodul anterior, intitulat “Economiștii”, cum era organizat și care erau disciplinele economice ale sistemului de învățământ gândit și pus în practică de către Spiru Haret. În continuare, cititorii ar fi interesați să cunoască și conținutul acestor discipline de cultură generală și de specialitate gândite de reformatorul ministru…

Gheorghe Gorincu: - Așa cum am mai precizat, învățământul comercial din acea perioadă avea o durată de opt ani, cu două cicluri, departajate prin examenul de capacitate, cum se numea atunci.

Astfel, în cicul întâi, începând cu prima clasă și terminând cu clasa a patra, elevilor li se cerea să aprofundeze discipline de cultură generală, adaptate la specificul comercial, cum au fost: limba și literatura română, matematica, științele naturii, una sau două limbi străine, ca obiecte principale, precum și discipline complementare, cum au fost: caligrafia, muzica și educația fizică. Toate aceste discipline erau considerate indispensabile pregătirii viitorului contabil.

Îmi amintesc că, la orele de limba română, profesorul Ion Murărescu, care era și directorul liceului, punea un accent deosebit pe însușirea de către elevi a regulilor gramaticale și de folosire corectă a limbii Ion Murărescuromâne, în relațiile comerciale din acea perioadă. Exista la acești profesori de limba și literatura română o mare satisfacție atunci când descopereau elevi cu preocupări literare, de artă dramatică sau de alte specialități, înființând pentru aceștia chiar și niște cenacluri. Nu întâmplător, Constantin Chiriță, cel care, în afară de alte lucrări literare, a scris serialul “Cireșarii”, serial care a stat la dispoziția multor generații de adolescenți, a fost membru al cenaclului literar organizat în cadrul Liceului Comercial “Ion Creangă” din Fălticeni.

Ioan MunteanuD.A.: - Așadar, în cadrul liceelor comerciale și apoi economice, exista o oarecare tradiție pe linia constituirii unor cenacluri pentru elevii cu preocupări literare sau de artă dramatică…

G.G.: - Am putea enumera și câteva personalități brăilene care, în perioada școlarizării în cadrul învățământului comercial, au fost descoperiți de către profesorii de limba și literatura română, cu preocupări literare și din alte domenii, cum au fost: Cătălina Buzoianu, regizor de notorietate națională și internațională și publicist; Dumitru I. Carabăț, cu contribuții remarcabile în dezvoltarea cinematografiei românești, materializate în peste 20 de scenarii de film premiate la diferite festivaluri și asociații; Mihu Dragomir, poet și prozator, remarcat de presa de specialitate din țară și străinătate.

D.A.: - În continuare, s-a mai păstrat această tradiție începută în perioada lui Spiru Haret?

G.G.: - Țin să redau și câteva considerații despre unii colegi de cancelarie din cadrul Liceului și apoi ai Colegiului Economic “Ion Ghica” din Brăila. O să încep cu profesorul de limba și literatura română Ioan Munteanu care, în acea perioadă, dispunea de metode originale de cunoaștere și de pregătire a elevilor din învățământul economic.

Pe această linie, profesorul Ioan Munteanu era interesat, în primul rând, să compare cunoștințele asimilate în cadrul învățământului gimnazial cu cerințele prevăzute în programa învățământului economic, pentru întreaga perioadă de școlarizare și de pregătire pentru examenul de bacalaureat.

D.A.: - Puteți să prezentați și unele dintre aceste metode folosite de profesorul Ioan Munteanu?

G.G.: - Da, însă, de data aceasta, o să redau mărturisirile unor absolvente, publicate în lucrarea “Ani de liceu”, apărută în anul 2013 și difuzată în întreaga țară. Astfel, la pagina 44 din această carte, fosta Ciucașu (Chirulescu) Elenaabsolventă din anii ‘70, Ciucașu (Chirulescu) Elena, prezintă celor interesați întregul arsenal educațional pe care îl folosea profesorul Ioan Munteanu în urmă cu patruzeci de ani.

O să prezint numai un fragment, mai important, din această mărturisire: “Prima zi de școală a fost memorabilă! Domnul profesor Ioan Munteanu ne-a dat extemporal la limba și literatura română: nominalizați trei titluri de reviste literare, despărțiți în silabe cuvântul «jertfă» – și am luat nota patru. De fapt, toată clasa a fost în stare de șoc după notele de 2, 3, 4 și 5 pentru performeri. Mai târziu, mărturisește absolventa, în cursul anului școlar și în continuare, am înțeles că domnul profesor, fără să apeleze la un fel de introducere la o primă întâlnire cu o clasă de elevi, cum se obișnuia, a intrat direct și chiar brutal, am putea spune, în activitate, cu un singur scop: să cunoască, am înțeles mai târziu, atât cunoștințele asimilate în cadrul învățământului gimnazial cât și modul de prezentare a acestor cunoștințe de către cei pe care-i va avea elevi o perioadă de patru ani de școală și de pregătire pentru examenul de bacalaureat”.

Am mai reținut din mărturisirea absolventei în cauză că domnul profesor, în urmă cu patruzeci de ani, “era obișnuit ca în primul an de pregătire să solicite elevilor un program rigid și temător pentru ca, în anii următori, să ne ajute să ne dezvoltăm cunoștințele peste cerințele manualelor școlare. Astfel, ne-a îndrumat să organizăm serate literare, să publicăm articole de cultură generală și de specialitate, proză scurtă și versuri în revista școlară «Pescărușii», să recenzăm cărți, să vizionăm spectacole la Teatrul «Maria Filotti» din localitate și apoi să discutăm despre piesele vizionate, așa că, până la terminarea liceului, domnul profesor Munteanu, cu respectul cuvenit, a devenit prietenul nostru”.

Cioranu (Cosmescu) DobrițaO astfel de mărturisire găsim în publicația amintită, la pagina 51, și din partea absolventei Cioranu (Cosmescu) Dobrița, care a ținut să adauge: “Orele domnului profesor Ioan Munteanu le-am considerat ca un dar și au rămas ca un episod frumos din viața de elev, ca o reîmprospătare a sufletului, prin poezie, și păstrarea în stare de odihnă a nativității primare venită din copilărie”.

Și fostul elev Avram Ionel a ținut să prezinte celor interesați cerințele domnului profesor la prima oră de curs, mărturisire încheiată cu o frază memorabilă adresată elevilor din perioada actuală: “Astăzi, când trec pe lângă liceu, mă închin ca la o biserică” și adaugă, în continuare: “Dragii mei, să vă prețuiți anii de liceu, deoarece reprezintă întâia poartă deschisă în devenirea voastră!”

D.A.: - În continuare, cititorii ar putea fi interesați să cunoască și alte preocupări ale profesorilor de limba și literatura română din perioada învățământului gândit și organizat de Spiru Haret…

G.G.: - Despre aceste preocupări o să revin în episodul următor…

 - va urma -

One Response

  1. Interesanta rubrica, frumoase randuri “Dragii mei, să vă prețuiți anii de liceu, deoarece reprezintă întâia poartă deschisă în devenirea voastră!”

    As fi curios de varsta naratorului, am impresia ca sunteti contemporan cu multe etape marcante din evolutia, sau poate involutia, sistemului actual.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *