xxxxxx

Posted On March 16, 2014 By In Interviuri With 5064 Views

Copilăria la Fălticeni (1)

Istorie trăită în imagini și date cronologice de-a lungul deceniilor

Perioada 1925-1952

xxxxxxM-am născut la 9 noiembrie 1925 în orașul Fălticeni din fostul județ Baia, un orășel cu “parfum” de Nada Florilor din romanul lui Mihail Sadoveanu. Orașul are o istorie interesantă, pitorească, construit pe vatra satului FOLTICENI de pe râul Șomuz, cumpărat de vistiernicul Isac, de la o anume Neacșa, cu 200 de zloți tătărăști, și va apărea oficial cu denumirea actuală de Fălticeni printr-un uric de la 8 august 1680 de pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă. Calitatea și condiția administrativă de oraș vor fi întărite în anul 1772,după Condica Visteriei, și în 1779, după Cazania de la Biserica Fălticenii Vechi. Toponimia orășelului moldav este mereu în transformare, pentru că s-a numit mai întâi Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului, până când domnitorul Ioniță Sandu Sturza îi stabilește definitiv numele de FĂLTICENI, printr-o anaforă din 29 martie 1826. Documente vechi și, mai ales, tradiția locului, vorbesc despre faptul că numele i s-ar trage de la proprietarul moșiei și al satului Folticenii Vechi, un anume Stan Pântece, zis Foltic.

Până în anul 1950, orașul Fălticeni cuprindea un teritoriu destul de întins între lacul și Bălțile Șomuzului (“Nada Florilor” de azi), Huciul Buciumenilor (azi, “Dumbrava Minunată”), satul Șoldănești, suburbie 1azi, și Fălticenii Vechi, cu o populație de până la 30.000 de locuitori, cu o densitate de invidiat la capitolul personalități, oameni de știință și artă, înalte fețe bisericești și militari de carieră.

Peste 50 de nume ilustre sunt cuprinse în Monumentala monografie “Însemnări fălticenene” a profesorului Geo Nichita, un important poet și epigramist cu prestații publicistice în “Opinia Fălticenilor”. Ce altă localitate de mărimea orășelului Fălticeni are 16 membri ai Academiei Române, cum ar fi acad. Mihai Băcescu, fondatorul Muzeului de Științele Naturii, în localul fostului Tribunal al județului Baia; acad. Nicu Gane, acad. Petre Jitaru; acad. Teodor Ștefanelli sau acad. Mihail Sadoveanu, care și-a scris o bună parte dintre operele sale literare în casa de pe ulița Rădășenilor, azi strada “Ion Creangă”? De la Fălticeni, au pornit să slujească, în altarele Moldovei, ilustre fețe bisericești ca Dosoftei, mitropolit al Moldovei, printre primii poeți din literatura română veche, autorul “Psaltirei în versuri”, o culegere de psalmi de o acuratețe stilistică și cu o metrică savant elaborată în cea mai mare parte, în vremea când era călugăr la mânăstirea Probota din vecinătatea Fălticenilor. De unde a plecat și Macarie, episcopul de Rădăuți, ctitor al bisericii de la mânăstirea Râșca, copistul care împreună cu călugărul Azarie s- a îngrijit de răspândirea textelor bisericești, psaltiri, cazanii, tetravanghere și evangheliare, în alfabetul chirilic, în slavonă și apoi în limba română. Sau Gheorghe Movilă, care a învățat la mânăstirea Probota, dintr-o veche familie de boieri, care “au ajuns de-au fost și domni ai Moldovei”, și mitropoliți ai Kievului, după spusele cronicarului Grigore Ureche, și au contribuit la răspândirea culturii ecleziastice prin dotarea unor mânăstiri cu tiparnițe și școlirea copiștilor, pentru răspândirea textelor religioase și pentru introducerea limbii române în biserică și în cancelariile domnești, mai apoi. Micul orășel moldav se mândrește și cu patru “artiști ai poporului”, vechea distincție culturală, printre care actorii Jules Cazaban și Grigore Vasiliu Birlic, sculptorul Ion I. Irimescu, sculptor longeviv, peste un secol de viață, care a donat toată opera sa plastică 2orașului Fălticeni și a organizat un valoros Muzeu de Artă în saloanele fostei Prefecturi.

Nu puteau lipsi din galeria personalităților fălticenene militarii de carieră, 12 generali, printre care Traian Dafinescu, Gheorghe Lavric, cu care am și fost coleg în primele clase de liceu.

La data publicării monografiei “Însemnări fălticenene”, în 1997, sunt consemnați un număr de 59 de deținători ai titlului științific de DOCTOR în domeniul literaturii, științei și artei.

La începutul anilor ‘50 ai secolului trecut am fost adoptat ca fiu al orașului de la Dunăre, Brăila, oraș pe care îl iubesc cu patimă și cu mândrie. Aceasta, deoarece am slujit învățământul brăilean de specialitate timp de aproape 40 de ani, m-am implicat în cunoașterea și prezentarea orașului de la Dunăre și a împrejurimilor sale, publicând, în anul 1993, cartea “Brăila în date cronologice (1368-1993)”. Tot în Brăila, am condus eficient o editură personală, “Danubius”, cu o producție de carte de specialitate având o continuitate neîntreruptă de 23 ani. În prezent, mă aflu în al treilea an de activitate al Fundației Caritabile “Prof. Florica Gorincu”, fundație înființată în memoria fostei mele soții, profesoara Florica Gorincu, decedată în anul 2010.

Revenim însă la anii copilăriei petrecute la Fălticeni.

 - va urma -

 

Tags : ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *