1946, provocări politice, secetă și inflație galopantă

Posted On April 6, 2014 By In Interviuri With 5632 Views

1946, provocări politice, secetă și inflație galopantă (8)

1946, provocări politice, secetă și inflație galopantăProvocări și confruntări politice au existat și continuă să existe și în zilele noastre. O să redau cum și în ce condiții s-a desfășurat lupta politică pentru putere în condiții de secetă și inflație.

Ar fi de reținut că întregul arsenal al luptelor politice pentru putere a apărut cu mult înainte de seceta și inflația galopantă cât și pe parcursul anului 1946. La începutul perioadei în cauză, ca elev în clasa a șasea a unui liceu comercial din Suceava, am cunoscut, fără să vreau, întregul eșafodaj al dedesubturilor, al manipulărilor și compromisurilor, care se soldau, în multe cazuri, cu intervenții și legiferări brutale, indiferent de situația în care se aflau economia, veniturile bugetare și traiul populației.

Întâmplător, toate aceste componente ale luptelor pentru acapararea puterii, în toate fazele, le-am cunoscut de la un profesor. Cel în cauză nu era profesor de istorie. Domnul Mihuț, așa se numea, avea funcția de bază la Biserica Sf. Ioan din Suceava, unde slujea ca diacon și, în această calitate, în anii anteriori era încadrat, în condiții de cumul, și la Liceul Comercial din localitate, pentru orele de religie. În anul școlar 1945-1946, nefiind prevăzute în planul de învățământ ore de religie, din motive politice, la cerere, pentru a i se asigura continuitatea în învățămnt, profesorul Mihuț a fost încadrat la catedra de educație fizică. Cum, pentru predarea orelor la această disciplină se cerea o anumită calificare și un echipament adecvat, echipament care putea să intre în contradicție cu orânduiala bisericească, s-a convenit, cu noi, elevii, pe cale amiabilă, ca în cadrul acestor ore care de altfel erau destul de multe, să se poarte unele discuții despre viață. Propunerea a fost primită cu interes, presupunându-se că se vor face referiri la alte aspecte ale vieții, în afara celor din cărți.

Gândindu-ne că s-a sugerat o propunere cu totul nouă cu privire la relația profesor-elev, noi, elevii, l-am întrebat pe profesor în ce condiții ar urma să se desfășoare aceste așa-zise convorbiri.

- Foarte simplu! Voi, elevii, puneți întrebări precum și unele subiecte legate de viață care, în acea perioadă, se găseau la tot pasul, la care veți afla și răspunsul potrivit – ne-a precizat profesorul Mihuț. La întrebările noastre, de altfel destul de îndrăznețe pentru acea perioadă, profesorul Mihuț formula răspunsurile pe îndelete, convingător, ca la orele de religie, adăugându-le și date certe pentru autenticitate. De la aceste discuții folositoare în acea perioadă destul de controversată, s-a alunecat, încet-încet, la discuții politice, mai ales că evenimentele zilnice ofereau atât profesorului cât și nouă, elevilor, o multitudine de motive pentru formularea unor întrebări provocatoare și tot atâtea motive pentru primirea unor răspunsuri bazate pe date certe.

Așa, de exempu, am reținut de la profesorul Mihuț că ținta finală a politicienilor care se aflau în atenția consilierilor sovietici, amplasați deja în cadrul unor instituții publice, era înlăturarea monarhiei și instalarea unei puteri aservite Moscovei. Aceasta bazată și pe faptul că la conferința de la Ialta, conducătorii marilor puteri care au câștigat războiul au decis ca atât România cât și alte state din răsăritul Europei să se afle sub influența și decizia Moscovei. Tot de la profesorul Mihuț am mai aflat că, în țara noastră, primul semnal al acestei influențe a apărut la data de 28 februarie 1945, când așa-zisele mase populare, oarecum manipulate, au forțat demisia guvernului Rădescu și tot aceste mase au cerut instalarea guvernului doctor Petru Groza, instalare care, de altfel, a avut loc peste câteva zile, la 6 martie 1945. În continuare, noua putere a fost desemnată de către cei ce răspundeau la comanda Moscovei să îndrepte lupta politică în direcția organizării și desfășurării alegerilor parlamentare, care să asigure guvernului dr. Petru Groza legitimitate pe plan extern. Pentru reușita alegerilor, după câteva zile, la data de 23 martie 1945, s-a legiferat o reformă agrară prin care, în prima parte, au fost limitate drepturile de proprietate ale moșierilor asupra pământului la 50 de hectare, iar pe de altă parte, atragerea celor circa 900.000 de familii împroprietărite, unele din acestea fără pământ, către susținerea noului guvern în confruntările electorale pentru alegeri. În aceeași lună, la 30 martie, a avut loc așa-zisa purificare a administrației publice, care avea drept scop înlăturarea unor slujbași și personalități din cadrul instituțiilor în cauză, care ar fi putut să sprijine, în continuare, monarhia.

De data aceasta, regele Mihai, oarecum surprins de această intervenție brutală în treburile administrației publice, precum și de marginalizarea opoziției, somează, la data de 21 august al aceluiași an, demisia guvernului dr. Petru Groza, iar în caz de refuz hotărăște de a nu mai semna decretele legislative, adică de a se instala o așa-zisă grevă regală.

Am reținut tot de la profesorul Mihuț, că abia în anul următor, la 7 martie 1946, a fost dat un prim răspuns, și anume introducerea în guvern a câte unui reprezentant al P.N.|. (Iuliu Maniu) și P.N.L. (Brătianu), ca secretari de stat, fără portofoliu, ocazie care a condus la încetarea grevei regale. Deși răspunsul a fost primit cu întârziere, în toată această perioadă nu și-au mai făcut apariția noi intervenții în treburile administrației publice, care funcționa în baza programului reformator al lui Spiru Haret, sprijinit și de prevederile Constituției regale din anul 1923.

Astfel, la data de 5 februarie 1946, guvernul dr. Petru Groza a fost recunoscut pe plan extern, putându-se relua, în felul acesta, relațiile diplomatice cu alte state. Noua poziție a dat posibilitatea guvernanților să aprofundeze pregătirea alegerilor parlamentare. Astfel, la data 17 mai 1946, se constituie o alianță electorală formată din: P.C.R., P.S.D.R., P.N.L. (aripa Tătărăscu), P.N.|. (aripa Alexandrescu), existând și atunci traseiști politici care, în unire cu Frontul Plugarilor, formațiune înființată și condusă de către însuși premierul. Cu această alianță electorală guvernul de atunci și-a propus să participe la alegerile parlamentare.

În toată această perioadă de organizare și desfășurare a alegerilor, atât activitatea instituțiilor publice, veniturile bugetului de stat dar, mai ales, populația, au avut de îndurat o cumplită secetă, începută încă din toamna anului 1945 și dezlănțuită devastator în primăvara și apoi în vara anului 1946. În aceeași perioadă, năpăstuiții secetei au fost confruntați și cu o inflație galopantă, prețurile produselor de larg consum și în special ale alimentelor aflându-se într-o continuă creștere.

Elevul de atunci, Gheorghe Gorincu, fiind înștiințat de către gazda unde locuia că nu-i mai putea asigura masa, așa cum se convenise la începutul anului, era nevoit să se deplaseze, săptămânal, la Fălticeni, parcurgând pe jos o distanță de 48 de kilometri, dus și întors, pentru procurarea unei mici cantități de mălai, al cărui preț ajungea la astronomica cifră de 2 milioane lei kilogramul, dacă se găsea, a unei mici cantități de cartofi și a câtorva ouă din propria gospodărie a părinților. Despre produsele din carne, care altădată existau în podul casei, după ce erau afumate pentru a fi consumate până în primăvară, de data aceasta nu se mai putea discuta. Ajuns la Suceava, toate aceste mici cantități de alimente trebuiau drămăluite, în așa fel încât să mi se asigure supraviețuirea până la o nouă deplasare. După o anumită perioadă, a funcționat o așa-zisă cantină a săracilor care asigura, atât elevilor aflați în suferință, precum și unei părți a populației, zilnic, la prânz, o fiertură de mazăre, amestecată, în unele zile și cu gărgărițe, adică cu acele mici viețuitoare care continuau să se hrănească cu bobul de mazăre, rămas în magaziile primăriei din perioada celui de-al doilea război mondial.

Cu toate greutățile generate de efectele secetei și inflației, personalitățile vremii au reușit să pună la dispoziția populației opere de valoare. O să enumăr doar câteva: Trilogia valorilor, de Lucian Blaga, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, de }erban Cioculescu, volumul V din Mențiuni critice, de Perpessicius, și altele.

În aceste condiții, guvernarea de atunci, în lipsa opoziției, a reușit, la data de 19 noiembrie 1946, să câștige alegerile parlamentare cu un procentaj de 79,86 la sută din totalul voturilor exprimate, cu un număr de 378 din cele 454 mandate, cum a rezultat din datele vremi, asigurându-se, în felul acesta, izolarea completă a opoziției din viața politică a țării.

Spre sfârșitul anului 1946, guvernanții, având de partea lor și rezultatul alegerilor parlamentare, legiferează etatizarea Băncii Naționale, care să asigure controlul de stat asupra băncilor, capitalurilor și creditelor bancare, ajungându-se în felul acesta la atingerea scopului final cu privire la pregătirea înlăturării monarhiei, care va avea loc la data de 30 decembrie 1947.

Voi mai reveni cu unele amănunte cu privire la evenimentele petrecute în viața politică a țării după înlăturarea monarhiei.

Tags : ,

One Response

  1. Pe jos 48km?? Doamne ce vremuri!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *