Cuvântul ludic, cuc şi aripă frântă … (Mr. Nick vs Petronius) (I)

0
472

riririrrr

 

 

Petronius:

Cuvinte ce zbora-n abisu-mi lăuntric

Grupate ȋn slove de vise-ntrupate

Destinul le porta ȋn jocul absurdic

Ireversibil proces: timp, viaţă şi moarte

Mr. Nick:

Cuvintele tac cu aripa frântă,

Abisul se joacă de-a noaptea în noi,

Destinul e șoim căzut în noroi

Ce caută mirat la cuci că mai cântă…

 

Petronius:

Cuvântul ce ludic şi straniu  mocneşte,

Preludiu ucis de falduri din gheată

Trăirea clipei profunde topeşte,

Ȋn cuante de vise preumblânde prin ceaţă

 

Mr. Nick:

Cuvântul e cuc, e noroi și abis,

E noimă de zero și plus infinit,

Cuvântul e arc într-un ceas ruginit

Cât timpul valsează cu clipa în vis…

 

Petronius:

Cuvintele-s aburi din abisul gândirii

Ţâşninde din inimi cu porţi ferecate

Ce arată, ȋn timp, menirea iubirii

Zindind din himere, de aur, palate

 

Mr. Nick:

Nu aburul dă adâncime gândirii,

Nici aurul n-are aici vreo valoare,

Bătaia de inimi se-nalță să zboare

Pe gest și cuvinte, dovadă iubirii…

 

Petronius:

Cuvântul  n-afundă  ceea ce cugeţi

El zămisleşte gândul ȋn  forma finită

Reflexie profundă a ceea ce precezi

Ce-i lasă iubitei  efigia uimită!

 

Mr. Nick

Cuvântului pune osie și roți

Și dă-l ca berbece în albe palate,

Reflexia finală e, crede-mă, frate:

Iubește destul și iartă cât poți!

Previous articleSub fantasme înflorite…, de Camelia Ardelean
Next articleEminului
 Am conştientizat  că  poezia  reprezintă o stare de spirit care apare ocazional şi nici decum nu este o formă de manifestare contiunuă. Deşi această stare de spirit, în efemeritatea timpului, are dimensiunea unei singure picături de apă în vâltoarea unei furtuni, ea reuseşte  să dea viaţă unor orizonturi nebănuite

LEAVE A REPLY