Ibovnicele lui Mihai Viteazul

1
1065

Ibovnicele lui Mihai ViteazulUn argument în plus că Mihai este fiul lui Pătraşcu este dat şi de faptul că îi moşteneşte acestuia o latură a caracterului său şi anume că era un mare „iubitoriu” de zămislire dumnezeească din costa lui Adam. Aşadar, ştim că cea mai cunoscută ibovnică cu care s-a iubit Mihai este Tudora din Târgşor cu care are o fată în persona Marulei (care se mărită ulterior cu unul din marii boieri ai ţării – clucerul Socol Cornăţeanu). Totuşi nu aceasta este femeia pe care Mihai Viteazul a iubit-o cel mai mult ci Velica (doamna Vehca). Se poate spune că iubirea profundă a lui Mihai pentru această femeie este dată şi de faptul că el trece peste orice prejudecăţi deoarece ea este nepoata lui Mircea Ciobanul, cel mai mare duşman al tatălui său. Despre Velica avem informaţii că este căsătorită cu un italian (Fabio Genea) unul din favoriţii principelui  Ardealului Sigismund Bathory la a cărui curte se găsea. Ea este fiica domniţei Stana (fata Chiajnei şi a lui Mircea Ciobanul) şi a logofătului Ion din Piteşti. Părinţii Velicăi s-au stabilit în Tranislvania (probabil după mazilirea lui Petru cel Tânăr, unchiul ei,  în anul 1669) iar Mihai este posibil să o fi cunoscut-o în momentul fugii sale în Transilvania (de teama lui Alexandru cel Rău) tocmai la curtea lui Sigismund sau, poate, peste doi ani (1595) când Mihai merge din nou la Sigismund după bătălia de la Călugăreni.  Indiferent de momentul infiripării idilei, „legăturile dintre ei nu fură încă date în vileag, întrucât Mihai adusese atunci cu el, la Alba lulia, toată familia lui, pe Doamna Stanca şi pe copiii Nicolae şi Florica. Mai târziu însă, când plecă să cucerească Ardealul, lăsă în Târgovişte pe minorul său fiu Domn în locul lui şi pe Doamna Stanca regentă. Fiind acum în Alba lulia, singur, cuceritor, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotrivă, voi ca toată lumea să ştie că Velica era a lui – un omagiu adus frumuseţii ei.(…) întors în ţară, Mihai, care nu se mai putea despărţi de iubita lui, o luă cu sine la Târgovişte, împreună cu soţul ei. însă acest amar ce-i turnă el în sufletul Doamnei Stanca, şi de care ea urma să se răzbune, nu era nimic faţă de înjosirea ce aduse soţului înşelat, curtezanul Fabio italianul. La 15 martie 1600 o veste pornită din Muntenia în Germania, a unui agent neamţ către împărat, suna astfel: <<Toate trebile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor(…)” (Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, p.124).

Marula – fiica lui Mihai cu ibovnica Teodora din Târgşor

În anul 1595, exact în momentul în care Mihai se afla în plină glorie, se naşte Marula – fiică din flori a voevodului cu ţiitoarea Tudora din Târgşor. După cum cunoaştem, Mihai nu avea obiceiul de a ascunde “lucrurile înfăptuite” în afara mariajului astfel încât toată opinia plublică a acelei vremi cunoaştea acest “eveniment”. Încă de când avea un an, Marula primeşte, de la Mihai, un hrisov care îi conferă dreptul la mai multe moşii (sate) care vor intra în posesia fetei  după moartea bunicii Teodora. După moartea bunicii, în anul 1605,  acest lucru însă nu se întâmplă iar la câţiva ani distanţă (1615), ambele fete, Marula şi Florica (ce erau şi căsătorite) se înfăţişează la judecată. Marula se prezintă în faţa domnitorului Alexandru Iliaş cu hrisovul primit de la  tatăl său prin care se arată că este moştenitoarea satelor Cruşov, Studina, Frăsinet şi Studeniţa (sate de peste Olt).  Aceste sate au fost, inițial, dăruite în septembrie 1597 de Mihai mamei sale Teodora, iar după naşterea Marulei, aceasta a fost precis  înştiinţată că, după propria-i moarte,  moşiile vor intra în posesi fetei din flori. (Papiu Ilarian, Tesauru de monumente Istorice, I, p. 389.) Sfatul boeresc a judecat acel document fals deoarece simpatizau mai mult pe fiica legitimă a lui Mihai. Hrisovul respectiv nu  era însă o pastografie iar acest lucru rezultă dintr-un document mai recent descoperit în arhivele satului Cozia (N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazu, I, p. 26), document care ne arată şi faptul că, pe patul de moarte, dând la oparte pe această fiică nelegitimă a lui Mihai, Teodora lasă toată moştenirea  Florică şi lui Nicolae.

1 COMMENT

  1. De fiecare data cand scrii ma faci sa te citesc pe nerasuflate. Esenta puternica de lectie de istorica. Admir ardoarea cu care ne impartasesti din filele de istorie pe care le rasfoiesti.

LEAVE A REPLY