Necântată – nesfântă

0
393

Veste de vânt înviază păduri
dar – toropit  – nu se scoală cel înger:
necântate – nesfinte – rămân partituri
supăraţi se închină copacii de sânger

şi vară şi iarnă îndură pădurea
dar răul din sineşi o pârjoleşte:
din hăul grăbirii se-avântă săcurea
ruina de raze tot ninge şi creşte

sărman aiurează văzduh prins în ramuri
şi păsări şi îngeri trecut-au de vămi
se-ncleie şi soarele-n sumbre tufişuri

s-ardic hori de broaşte: e vremea de sămi…
…nu-ncape-şi în piele o lume-aburindă
deşertul îngână un sclipăt de-oglindă…

***

II

Necântată – nesfântă e lumea din praguri
degeaba căscat-am orbitele goale:
nu vine-n amurguri Hristosul de Sânge
nu vine pe vânturi nici leacul de boale

o viaţă cât nuca – şi-s singur ca moartea
hoinar peste oase-i nisipul statornic…
vii vreme – vii vreme  – şi-nchide-mă-n ornic:
întregul ce fost-am nu-şi vede nici partea

ce lânced se mişcă în noi Dumnezeul
cât freamăt de Frunze – şi niciun sfârşit:
de cremene-i timpul – mai greu decât greul

iar dunele cântă cumplitul nimic…
…Cartea citesc cea cu slovele-ntoarse
doar orbul din vis vede stelele stoarse… (foto javra.eu)

LEAVE A REPLY