Aţi mâncat vreodată “coarne”? Ştiţi să le recunoaşteţi dacă le întâlniţi în calea voastră? Apoi, v-aţi întrebat cum le putem folosi? Natura ne-a dat suficiente plante, fructe, legume, pe care le putem consuma atât în stare crudă cât şi uscate. Şi vă mai spun un secret: pentru a ne îndrepta atenţia spre minunatele fructe ce cresc pe la noi, nu-i nevoie să avem o alimentaţie raw vegană sau să fim neapărat vegetarieni. Drumul spre sănătate ni-l putem pregăti, informându-ne din timp despre calităţile, proprietăţile şi beneficiile anumitor arbuşti care cresc în zona în care locuim. E suficient, cu perseverenţă, să ne alcătuim un meniu echilibrat din care să nu lipsească fructele şi legumele.
Acum este sezonul fructelor de pădure numite “coarne”. Şi deşi coarnele sunt uşor astringente, lăsându-ţi gura pungă, în rest trebuie să ştiţi că sunt foarte “prietenoase”, în ciuda numelui ce ne-ar pune pe fugă. Fructele au culoarea roşie şi conţin cantităţi mari de calciu, vitamina C şi potasiu. La noi, arbustul din familia Cornaceae, numit corn, creşte mai mult în zonele de câmpie. Îl întâlnim şi în pădurile de foioase şi îl putem recunoaşte studiind mai întâi scoarţa. Aceasta are culoarea cenuşie şi, alături de frunze şi fructe, este destul de folosită în fitoterapie. Cel mai indicat este ca fructelensă fie culese la sfârşitul lunii septembrie, atunci când sunt foarte coapte, pentru a beneficia pe deplin de calităţile curative. Dacă aveţi răbdare la bucătărie puteţi pregăti chiar dulceaţă, lichior, marmeladă, diverse sucuri şi siropuri. Datorită conţinutului de tanin, coarnele pot fi folosite cu succes în tratarea enteritei şi a enterocolitei. Fructele au o formă uşor alungită, de circa 2 cm lungime conţin zaharuri, substanţe tanoide, cornină, acizi organici, diverse substanţe minerale şi vitamina C.
Extern, sub formă de comprese, băi locale,au următoarele indicaţii: hemoroizi, eczeme, ascaridioză. Nu este neglijat nici ajutorul intern al acestor minuni ale pădurii: diaree, dizenterie, crampe, paraziţi intestinali, icter, miopie, vitiligo, erizipel. Şi ca un ajutor pentru mămici, este bine de notat că siropul din coarne se poate administra şi copiilor mici, în cazul în care aceştia nu au poftă de mâncare. Dacă veţi observa că cel mic nu s-a împrietenit cu gustul dulce-acrişor al sucului din coarne, cel mai uşor ar fi să îl amestecaţi cu alte sucuri de fructe. Nici nu vrem să ne gândim acum că peste doar câteva luni vom fi în plină iarnă. Aşa că, încă mai este timp, să ne pregătim să o întâmpinăm plini de energie, sănătoşi, optimişti…
Toate astea pentru că am consumat de-a lungul verii fructele pe care natura ni le-a dat, cerând să o protejăm! Doar atât!
