Polonia si Italia sunt in fruntea clasamentului european al oraselor cu cel mai prost aer

Polonia (previzibil pentru ca inca foloseste in principal carbune pentru generarea de energie electrica) si Italia sunt statele membre ale Uniunii Europene care au cele mai multe orase care sufera cel mai mult de poluarea aerului.

Potrivit unui raport al Agentiei Europene de Mediu (AEE), milioane de europeni sunt expusi la niveluri de poluare a aerului care sunt ilegale si periculoase conform scalelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si ale Uniunii Europene insasi. Tarile care au cei mai multi cetateni care traiesc in aceasta situatie sunt tocmai Polonia si Italia.

Raportul SEE asigura ca situatia s-a imbunatatit usor in ultimii ani, dar ca aceasta imbunatatire a fost insuficienta. Si ca nici macar inchiderile nu au reusit sa imbunatateasca situatia in multe orase. AEE analizeaza poluarea aerului a 323 de orase europene si din analiza sa se extrage ca mai mult de jumatate, chiar si cu inchideri, se aflau intr-o situatie „rea” (cea mai proasta categorie) sau „saraca” (mediana) in ceea ce priveste poluarea aerului.

39% din aceste 323 de orase pot fi considerate a avea o situatie „buna”, ceea ce inseamna ca expunerea cetatenilor lor la particulele fine poluante care sunt daunatoare sanatatii este sub nivelurile maxime recomandate de OMS. Reglementarile europene stabilesc aceasta limita la PM2,5 25 μg/m3. Acea tehnica similara cu o formula matematica inseamna ca trebuie sa existe mai putin de 25 de micrograme de particule mai mici de 2,5 micrometri pentru fiecare metru cub de aer. OMS este mai stricta si stabileste limita la 10 micrograme de particule mai mici de 2,5 micrometri pe metru cub de aer.

Aceste particule microscopice, nocive pentru sanatate, sunt generate de activitati precum agricultura, procesele industriale sau traficul pe strazi si autostrazi. Uniunea Europeana calculeaza ca aceste particule sunt responsabile pentru peste 400.000 de decese premature pe an, in totalul celor 41 de tari europene care le studiaza rapoartele. In 2018, ultimul an cu date consolidate, acestea ar fi provocat 417.000 de decese premature, o reducere de peste 10% fata de deceniul precedent. AEM considera ca daca toata Europa ar atinge nivelurile stabilite de OMS, ar putea fi evitate peste 50.000 de decese premature pe an.

Nowy Sacz si Umea, situatie mai proasta si mai buna

SEE creeaza un clasament cu orasele care sufera mai mult si mai putina poluare a aerului. Printre cele mai rele sunt Nowy Sacz in Polonia, Cremona in Italia si Slavonski Brod in Croatia. Urmeaza cei polonezi din Zgierz, Piotrkow Trybunalsi, Zory si Cracovia, italienii din Vicenza, Brescia si Pavia (inima industriala a nordului Italiei) si cel bulgar de la Veliko.

Orasul european analizat care inregistreaza cele mai bune date este orasul suedez Umea, urmat de orasul finlandez Tampere si Funchal, capitala arhipelagului portughez Madeira. Un oras spaniol apare in top 10 al clasamentului: Salamanca. Raportul analizeaza orase europene cu peste 50.000 de locuitori care pot demonstra ca au masurat poluarea aerului in modul in care prevede SEE si pentru cel putin 75% din an.

Pe langa Salamanca, Las Palmas (15), San Sebastian (17), Santa Cruz de Tenerife (24), Oviedo (30) si Santiago de Compostela (39) apar intr-o situatie „buna” si printre primele 50 in top. clasament. Madrid este pe pozitia 75 din 323 de orase europene. Dintre orasele spaniole studiate, Barcelona ocupa ultima pozitie, ceea ce o lasa pe locul 264 in clasamentul european. Dar zeci de orase spaniole cu peste 50.000 de locuitori nu sunt incluse in studiu din cauza lipsei de date, unele la fel de populate precum Alcala de Henares (200.102), Cartagena (217.562), Cordoba (329.259), Granada (242.062), Malaga ( 564.439) , Palma (405.584), Pamplona (208.140), Sevilla (694.783), Valladolid (314.546), Vigo (298.294) sau Vitoria (240.446).

Bruxelles incearca sa forteze reducerea acestei poluari prin aplicarea limitelor acesteia, care sunt mai putin stricte decat cele ale OMS. Pentru asta, are deja 15 dosare deschise, care s-au soldat cu sentinte ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene fata de Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia si Romania. Judecatorii studiaza deja plangerile Executivului comunitar impotriva Slovaciei, Frantei si Greciei.