Premierul Victor Ponta, ASASINUL procurorului Cristian PANAIT!

După 10  ani Dosarul 117/P/2002 (Dosarul Crimei), bine ascuns de către complicii PSD, iese la lumină!

Cea mai grea anchetă pe care a trebuit s-o transpun deocamdată pe un site (într-un ziar, poate mai târziu), este aceasta. În 20 ani de investigaţii axate pe criminalitate în general (economică, de stat), nu mi-a tremurat niciodată mâna pe pix, pe tastatură,  pe butonul de start al reportofonului, sau pe declanşatorul aparatului foto. De-această dată îmi tremură şi-acum. Ceea ce veţi citi (o avanpremieră a unei posibile emisiuni de televiziune ce sper că va pune capăt carierei politice a lui Victor PONTA), este un RECHIZITORIU. Un rechizitoriu pe care un, jurnalist, îl prezintă împotrivă, unui fost procuror, în prezent premierul României.

RECHIZITORIUL unei CRIME

Materialul de fata s-a născut greu. Pentru că fiecare cuvânt pe care-l veţi citi a fost însoţit de tot felul de tălpi, şi îndoieli că voi putea publica vreodată în presa scrisă ancheta de faţă. 
Cine n-ar fi cutremurat dacă ar privi fotografia alăturată, ştiind că tânărul din imagine, care vine parcă spre noi, jovial, cu mâna întinsă în semn de SINCERITATE şi putere, încă nu şi-a găsit liniştea în mormântul rece în care un alt tânăr, în urmă cu nouă ani, l-a aruncat. L-a “ajutat” să cadă de la etaj şi să se zdrobească de caldarâm. Sper că odată cu demascarea publică a principalului sau asasin, tânărul din fotografie să-şi găsească pacea. Se numea Cristi PANAIT. Fişa postului: procuror. A murit, iar fişa postului s-a încheiat aici. Călăul sau se numeşte Victor Viorel PONTA. Fişa postului: procuror. El n-a murit răpus de crimă de pe conştiinţă, aşa că fişa postului său a tot suferit, de-a lungul timpului, completări: procuror – şef al corpului de control al lui Năstase – ministru – şef de partid. “Încă îl văd în fața ochilor. Nemernicul care m-a ucis era scund, slab, cu mustața abia mijind, ironic. Un copil frumos, al cărui suflet a fost furat cu mult timp în urmă de marea mizerie a vieții. Însuși diavolul. Triumful răului asupra unei lumi din care până de curând făceam încă parte. Nu însemnam pentru el mai mult decât o pietricică” – aşa ar spune, în stilul său uşor boem uşor acid, procurorul PANAIT despre asasinul său. În 10 aprilie 2002, tânărul procuror, în vârstă de doar 29 de ani, a mai apucat doar atât să spună, mătuşii lui:

“E PONTA! Câinele PONTA m-a ucis!”

A închis ochii, a intrat în comă de gradul IV şi, la scurt timp, a închis ochii pentru totdeauna, rămânând doar un nume încrustat pe o cruce. În timp ce asasinul său şi-a construit “carieră” pe un mormânt. Azi, de-acolo de unde este îl acuză pe premier,  PONTA, EŞTI UN CRIMINAL. Şi nu DOAR UN CRIMINAL! Ponta era coleg cu Panait… şi complice cu: Adrian NĂSTASE şi Ovidiu TENDER. Oficial, pe 10 aprilie 2002, s-a anunţat decesul procurorului Cristi PANAIT, survenit ca urmare a unui act suicidal. Tot oficial, azi, 10 iulie 2012 eu anunţ decesul procurorului Cristian PANAIT ca fiind un act criminal. Şi-l arăt cu degetul pe asasin: fostul procuror Victor PONTA, actualul premier al României! Dosarul nr. 177/P/2002, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică este dovada. Obiectul acestuia este „Moartea violentă a procurorului Cristian Panait. Inculpat: Ponta Viorel Victor”. Dosarul a fost ţinut timp de nouă ani “la secret”. L-am obţinut, foarte greu, dar l-am obţinut… Acestea fiind zise, iată faptele prin care actualul şef de partid socialist şi premier al României a ales să ajungă în vârf, ridicându-se pe catafalcul colegului său din Parchetul General, în urmă cu peste 10 ani:

În urma evenimentului produs la 10.04.2002, ce a constat că în căderea lui Panait Nicolae Cristian de la înălţimea terasei propriei locuinţe, pe partea carosabilă a străzii Logofăt Stroici, nr. 35, Sectorul 2, Bucureşti, ne-am deplasat la faţa locului şi am efectuat cercetarea în scopul descoperirii, fixării şi stabilirii poziţiei şi stării mijloacelor materiale de probă. În pofida tratamentului chirurgical aplicat şi a măsurilor de resuscitare întreprinse de medicii Spitalului Clinic de Urgente Bucureşti, la ora 20,30 s-a înregistrat decesul lui Panait Cristian. Cercetările s-au desfăşurat în cadrul unor versiuni de anchetă elaborate în raport de persoana victimei, profesia şi funcţia sa, locul de muncă, anturajul său, etc. La stabilirea formei judiciare a morţii s-au avut în vedere cele 3 posibilităţi de suprimare a vieţii: omuciderea, căderea accidentală şi sinuciderea.

Aşa începe raportul criminalistului din cadrul IGPR, referitor la evenimentul macabru din seara zilei de 10 aprilie 2002. Mai departe, în rechizitoriul procurorului care cerceta moartea violenta a lui Panait, dar în dosarul real al cauzei, şi nu  în cel fals, prezentat de procurorul Ilie Botos în urmă cu câţiva ani şi în care, în complicitate cu Ovidiu Păun şi Ilie Picioruş – ambii şefi ai lui Panait, s-a falsificat raportul medico-legal şi cel al criminalistului, arătându-se opiniei publice ca moartea procurorului a survenit ca urmare a aruncării de la fereastra apartamentului în care locuia, scrie negru pe alb ca, “varianta sinuciderii ori a accidentarii nu se susţin de către probele coroborate cu declaraţiile martorilor, în concluzie stabilirea formei judiciare a morţii rămâne ca stabilită, omuciderea”.

Pe lista suspecţilor din dosarul cauzei există un singur nume: “Viorel Victor Ponta, de profesie procuror, coleg cu victima”. La dosar mai există, de asemenea, ca punct deosebit de important în desfăşurarea anchetei penale şi stabilirea autorului crimei, declaraţia mătuşii lui Cristian Panait: “Cristi m-a anunţat, când s-a întors de la serviciu, în jurul orei 17, că va avea o vizită şi  să nu mă sperii dacă aud scandal. A zis: Ori eu, ori ei! A specificat că vrea să lămurească nişte probleme de viaţă şi de moarte cu un coleg şi a spus numele Ponta. Mi-a cerut să le pregătesc o cafea şi, dacă se poate ar fi mai bine să nu asist la discuţii. În jurul orei 17.30 a venit musafirul aşteptat iar eu, conform înţelegerii cu Cristi, am plecat în vizită la o vecină. Ultima persoană care a venit la Cristi a fost acest Ponta”. Femeia mai declara şi că “am fost alertata de ceilalţi vecini că nepotul meu a căzut de la etaj. Ultimele cuvinte pe care le-am auzit de la el au fost: câinele ăsta de Ponta m-a omorât! Apoi a mai spus ceva dar nu am mai putut auzi, a intrat în comă”. Procurorul care a dat rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva lui PONTA a fost, în doi timpi şi trei mişcări, pensionat forţat, de către ministresa Rodica STANOIU. Un alt procuror a luat “cazul” şi, la ordinele lui Botos – procurorul de casă al lui Năstase şi Hrebenciuc, a falsificat toate probele astfel încât moartea procurorului Panait să pară o sinucidere. Ba, mai mult de-atât, i-au întinat şi batjocorit până şi amintirea: au ordonat, postmortem, să i se facă o analiză psihiatrică lui Panait. Nu era deajuns pentru ei că unealta Ponta îl ucisese, îl voiau şi “nebun”. Miza v-o dezvăluim în cele ce urmează (există toate datele dosarului, împreună cu declaraţii, în premieră, ale foştilor colegi ai lui Panait).

În urma dispariţiei tragice a procurorului Panait, cloaca din spatele lui Ponta l-a recompensat generos, pentru crima săvârşită, pe imberbul “procuror”: în acelaşi an a devenit, hodoronc – tronc, şef al corpului de control al Primului-Ministru Adrian Năstase. Să vedem însă de ce devenise Panait atât de periculos pentru şefii lui încât să-i ordone suprimarea, iar executantul Ponta să o şi ducă la îndeplinire:

DOSARELE LUI PANAIT:

* – În primul dosar, procurorul ancheta furtul maşinii deputatului PSD Viorel Gheorghiu. În urma anchetei, Panait a stabilit că deputatul şi-a înscenat furtul autoturismului BMW, pentru a obţine, în mod ilegal, 2,2 miliarde de lei, valoarea asigurării.
* – Al de-al doilea, mult mai delicat, care a făcut multă vâlvă şi despre care s-a spus că a determinat “sinuciderea” sa, îl viza pe procurorul bihorean Alexandru Lele. Convingerea lui Panait – aceea că Lele era nevinovat, s-a materializat printr-o ordonanţă prin care Panait, în ciuda presiunilor la care era supus, a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a procurorului Lele. Menţionăm că Lele tocmai arestase pe unul dintre sponsorii principali ai lui Năstase şi bun prieten cu Vasile Blaga, pe vremea aceea pesedist şi şef de vama la Bihor.
* – Un alt dosar pe care Panait îl avea în lucru era cel al soţiei lui Adrian Năstase, care era cercetată pentru apariţia într-un cont bancar a 400.000 de euro nejustificabili.
* – Alte dosare aflate în lucru ale lui Panait: spălare de bani – Ovidiu Tender, şi modul în care a vândut fraudulos, către Petrom, o casă din domeniul public, însăşi ministresa de atunci a Justiţiei, Rodica Stănoiu.

Imediat după moartea lui Panait, aceste dosare (mai puţin al procurorului Lele) i-au fost date lui Ponta. N-a apucat nici măcar să le răsfoiască pentru că, nu-i aşa, a fost numit şef al Corpului de Control al Guvernului Năstase. Şi le-a făcut să dispară, precum colegul pe care l-a împins pe fereastră cu sânge rece!

Comments are closed.