Papa a lansat un mesaj de unitate in Nicosia, capitala Ciprului, prima etapa a celei de-a treia calatorii internationale din acest an, oras divizat de la invazia turca din 1974 de un zid de 180 de kilometri, asadar -numita Linia Verde, care desparte Republica Turca Cipru de Nord, recunoscuta doar de Turcia, si Republica Cipru.
„Nu exista si nu trebuie sa existe ziduri in Biserica Catolica, este o casa comuna, este locul relatiilor, este coexistenta diversitatii”, a punctat Pontiful in primul act al agendei sale in aceasta tara in o intalnire cu preoti, religioase si religioase in Catedrala maronita a Maicii Domnului.
Cipru este tara europeana cu cei mai multi solicitanti de azil in raport cu populatia sa. Din acest motiv, el a subliniat ca Biserica locala cu gesturile sale de fraternitate poate „a reaminte tuturor, intregii Europe, ca pentru a construi un viitor demn de om este nevoie sa lucram impreuna, sa depasim dezbinarile, sa daramam ziduri si cultivati visul Unitatii”.
Papa a precizat ca fraternitatea in Biserica presupune, de asemenea, „discutarea diferitelor viziuni, sensibilitati si idei”, dar a indemnat „sa ne spunem lucruri pe fetele cu sinceritate”. Desi, el a insistat ca „nu se discuta sa faci razboi, sa te impuni, ci sa exprime si sa traiesti vitalitatea Duhului, care este iubire si comuniune”.
Astfel, a apreciat ca in Cipru exista multe sensibilitati spirituale si eclesiale, diverse istorii de origine, rituri si traditii diferite, dar a invitat oamenii sa nu „simta diversitatea ca pe o amenintare la adresa identitatii”.
„Tentatia fricii, care genereaza neincredere si neincredere duce la suspiciune si, mai devreme sau mai tarziu, duce la razboi”, a spus el.
In 1974, interventia militara turca a ocupat 40% din insula. In 1983, zona controlata de Turcia sa declarat Republica Turca a Ciprului de Nord, dar este recunoscuta doar de Turcia. Din ianuarie 2002, Natiunile Unite au promovat un proces de negocieri intre cele doua parti ale insulei pentru a depasi diviziunea.
Majoritatea catolicilor din Cipru provin din Liban, motiv pentru care Papa a subliniat ca atunci cand se gandeste la aceasta tara simte „o mare ingrijorare pentru criza in care se afla” si constata suferinta unui popor obosit si incercat de violenta si durerea. „Aduc in rugaciunea mea dorinta de pace care se ridica din inima acelei tari”, a spus el.
El a subliniat, de asemenea, ca Cipru este „un popor multicolor, un adevarat loc de intalnire intre diferite etnii si culturi”, in timp ce si-a dorit ca Biserica sa fie si „universala” si un „spatiu deschis in care toata lumea sa fie primita si atinsa de mila lui Dumnezeu si a lui. invitatie la iubire”.
„Biserica din Cipru are aceste brate deschise: intampina, integreaza si insoteste. Este un mesaj important si pentru Biserica din intreaga Europa, marcata de criza de credinta. Nu are rost sa fii impulsiv si agresiv, nostalgic sau plangator, e este mai bine sa mergem mai departe citind semnele vremurilor si totodata semnele crizei. Este necesar sa incepem din nou si sa vestim Evanghelia cu rabdare, mai ales noilor generatii”, a avertizat Papa.
Ajuns cu masina la Catedrala din Nicosia, Papa a fost primit de Patriarhul Antiohiei al catolicilor maroniti, cardinalul Bechara Boutros Rai. Inainte de a intra, s-a rugat scurt in fata unei imagini a Fecioarei Maria si a binecuvantat cu apa sfintita pe oamenii care il asteptau la intrare. In primul sau discurs al calatoriei, Papa a subliniat ca este necesar ca Biserica sa fie „rabdatoare” si sa nu fie „deranjata si deconcertata de schimbari”.
Dupa aceasta intalnire, Papa s-a intalnit cu presedintele Ciprului si cu corpul diplomatic acreditat din tara si intr-un discurs a cerut dialogul in Cipru pentru a reconcilia si vindeca „laceratia teribila pe care a suferit-o in ultimele decenii”. El a cerut, de asemenea, o mai mare implicare a comunitatii internationale.
„Trebuie sa ne ajutam sa credem in forta rabdatoare si umila a dialogului, pe care o putem extrage din Fericiri. Stim ca nu este un drum usor; este lung si intortocheat, dar nu exista alternative pentru a ajunge la reconciliere. Sa hranim speranta cu puterea gesturilor in loc sa punem speranta in gesturi de putere”, a spus Pontiful.
Francis s-a adresat astfel diviziunii de pe insula, pe care a numit-o o „laceratie teribila” si procesului lent de pace cu Turcia – la care nu s-a referit in mod specific. Astfel, el a indemnat sa lase deoparte „gesturile de putere, amenintarile de razbunare si demonstratiile de forta” si sa puna in practica in schimb „gesturile de relaxare”. Si mai precis, el a chemat sa se „angajeze intr-o dezbatere sincera” care sa puna pe primul loc cerintele populatiei.
In aceeasi directie, el a cerut „o implicare din ce in ce mai activa a Comunitatii Internationale, salvgardarea mostenirii religioase si culturale si restituirea a ceea ce in acest sens este cel mai iubit de oameni, cum ar fi locurile sau cel putin obiectele sacre.
Ocupatia militara turca de acum aproape cinci decenii a afectat pe deplin Biserica Catolica Maronita, care a fost in mare masura divizata. Multe familii catolice maronite care locuiau in casele lor din nord, au fost fortate sa fuga si sa-si refaca viata in sud si nu si-au putut recupera proprietatile. Papa a sustinut „suferinta interioara a celor care nu se pot intoarce la casele si lacasurile lor de cult”.
Atat comunitatile maronite, cat si cele latine sunt recunoscute prin Constitutia Ciprului si de catre turci ca o comunitate cu identitate proprie, adaugata grecilor, dar care nu face parte din grupul etnic grec. Cu toate acestea, comunitatile maronite catolice au probleme in accesarea proprietatilor lor din partea turca.
In orice caz, Papa a subliniat ca este important „sa protejam si sa promovam fiecare componenta a societatii, in special pe cei care sunt statistic o minoritate”. „Ma gandesc si la diferite entitati catolice care ar beneficia de recunoasterea institutionala in timp util, astfel incat contributia pe care o aduc societatii prin activitatile lor, in special educationale si caritabile, sa fie bine definita din punct de vedere legal”, a adaugat.
Francisc s-a intors in Cipru dupa vizita lui Benedict al XVI-lea in urma cu zece ani pentru a lansa un mesaj de „pace pentru intreaga insula”. „Drumul pacii, care vindeca conflictele si regenereaza frumusetea fraternitatii, este marcat de un singur cuvant: dialog”, a afirmat el.
