Conflictul din Tigray, o regiune din nordul tarii africane, este pe cale sa implineasca un an si a provocat sute de morti si mii de persoane stramutate intern.
Razboiul civil din nordul Etiopiei sarbatoreste joi, 4 noiembrie, un an al unei situatii extrem de volatile, cu fortele rebele din regiunea Tigray apropiindu-se de capitala, Addis Abeda, si cu o urma de mii de morti si incalcari vaste ale drepturile omului.
Guvernul etiopian a declarat marti stare de urgenta pe intreg teritoriul national pentru a incerca sa opreasca ofensiva rebelilor din Tigray, dupa ce acestia au realizat in ultimele zile castiguri strategice in regiunea Adrara, vecina cu Addis Adeba.
„Tara se confrunta potential cu balcanizarea daca comunitatea internationala nu ia masuri”, a declarat pentru EFE Hassan Khannenje, director al Institutului International pentru Cornul Africii si expert in conflicte.
Aceasta este ceea ce stim despre razboiul civil care afecteaza a doua tara ca populatie din Africa.
De ce este Etiopia in razboi?
Tigray s-a trezit in razboi pe 4 noiembrie 2020, dupa ce Abiy a trimis Armata pentru a rasturna Frontul Popular pentru Eliberarea Tigrayului (PFLT), partidul de guvernamant din regiune, ca raspuns la un atac asupra unei baze militare federale in ziua respectiva. inainte. , o actiune pe care Tigrinya a descris-o drept autoaparare.
Ca principala forta a coalitiei de guvernamant, TPLF a dominat politica etiopiena de la inlaturarea regimului comunist in 1991 pana la numirea lui Abiy ca prim-ministru in 2018.
Abiy a sosit cu o agenda reformista plina de speranta, care a inclus semnarea unui acord de pace istoric cu Eritreea vecina – una dintre cele mai opace dictaturi din Africa – si care i-a adus Premiul Nobel pentru Pace in 2019.
„Venirea lui Abiy la putere a fost ceva revolutionar pentru ca el nu reprezinta exact ceea ce am numi „statu quo””, dar, de atunci, presedintele a facut „greseli care l-au izolat si i-au luat credibilitatea”, a spus Khannenje.
Dupa o escaladare a tensiunii, agravata de amanarea alegerilor de catre guvernul care face aluzie la COVID-19, Tigrinya a organizat propriile alegeri parlamentare regionale – pe care Addis Abeba le-a considerat „ilegale” – ducand la clocot criza, care a explodat pe 4 noiembrie. .
De la inceputul ofensivei militare si pana in prezent, cand tara a decis marti sa declare stare de urgenta in fata pericolului iminent al unei posibile intrari a rebelilor in Addis Abeba, raportul de forte s-a schimbat.
Desi fortele tigrinene au fost initial depasite de coalitia de trupe federale – inclusiv prezenta soldatilor eritreeni si a fortelor din regiunea vecina Amhara -, ulterior, ele si-au recastigat teren deoarece erau foarte „familiarizati cu razboiul de gherila si cu topografia regiunii”, potrivit la Khannenje.
La sfarsitul lunii iunie, Abiy a declarat o „incetare a focului umanitar unilateral”, iar armata federala s-a retras din regiune, cu exceptia vestului, anexat de fortele Amhara, care revendica drepturi istorice asupra acelor pamanturi.
De atunci, razboiul a devenit din ce in ce mai instabil, cu miscari militare constante ale Tigrinos, pana cand luptele s-au extins pana la regiunile invecinate Amhara si Afar, unde sute de mii de persoane au fost stramutate.
Ce crime au fost comise in timpul razboiului?
Toate partile care lupta in conflict, in grade diferite, au comis crime de razboi si crime impotriva umanitatii care au avut ca principale victime civili care nu au avut nimic de-a face cu ostilitatile, potrivit unui raport al Natiunilor Unite publicat miercuri.
Unele dintre principalele victime au fost femei, care au suferit abuzuri sexuale intr-o dimensiune despre care cercetatorii recunosc ca nu a fost inca determinata. Raportul denunta ca toate partile in conflict au comis violente sexuale si ca membrii acestora au fost implicati in acte criminale, inclusiv violuri in grup, in scopul „degradarii si dezumanizarii victimelor”.
Din treizeci de interviuri cu supravietuitoare de sex feminin, cercetatorii au descoperit ca jumatate au fost victime ale violurilor in grup si ca unele dintre ele au ramas insarcinate sau au dobandit boli cu transmitere sexuala.
Ancheta care a dus la aceste concluzii a fost condusa de o comisie comuna a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, condusa de Inaltul Comisar Michelle Bachelet, si de Comisia Etiopiana pentru Drepturile Omului. Ancheta acopera perioada de la 3 noiembrie 2020, cand a izbucnit conflictul in regiunea Tigray, pana la sfarsitul lunii iunie trecute.
„Exista detalii despre incalcari si abuzuri, inclusiv crime extrajudiciare si executii, tortura, violenta sexuala si bazata pe gen, incalcari impotriva refugiatilor si stramutarea fortata a civililor”, a spus Bachelet cand a prezentat raportul presei.
Potrivit relatarii situatiei de la fata locului, declaratia unilaterala de incetare a ostilitatilor a avut un impact relativ asupra nivelurilor de violenta, intrucat de atunci „toate partile continua sa incalce drepturile omului pana in prezent” si informatiile care sosesc de abuzurile comise de fortele tigrinene „s-au inmultit”, a spus inaltul comisar.
Raportul relateaza mai multe episoade de acte brutale din motive etnice, in special masacre ale membrilor etniei Amhara sau Tigrinos, despre care mentioneaza ca sunt acte care ar putea corespunde „atacurilor pe scara larga si sistematice impotriva unei anumite populatii civile si, prin urmare, ambele ar fi infractiuni. impotriva umanitatii.”
De asemenea, infatiseaza o situatie in care tortura a devenit obisnuita, precum si detentiile in locuri secrete sau baze militare si jafurile si atacurile asupra caselor, bisericilor si spitalelor, care in unele cazuri erau folosite ca instalatii militare, a spus el. a sectiunii de Est si Africa de Sud a Biroului Bachelet, Francoise Mianda.
Guvernul etiopian a acceptat rezultatele anchetei, dar rebelii tigrinieni au considerat-o „defectuoasa”.
„Desi avem rezerve serioase cu privire la unele aspecte ale raportului, il recunoastem si il acceptam ca pe un document important care completeaza efortul nostru continuu de a oferi despagubiri victimelor, de a asigura responsabilitatea si de a lua masuri preventive”, a scris premierul etiopian intr-un comunicat.
Echipa de investigatii a intampinat obstacole si nu a putut sa efectueze toate vizitele planificate in unele parti din Tigray, a declarat Inaltul Comisar intr-un comunicat.
Raportul a ridicat semne de intrebare cu privire la impartialitatea sa, avand in vedere ca unul dintre anchetatorii Inaltului Comisar a fost expulzat din Etiopia de catre autoritati, impreuna cu alti sase oficiali ONU.
La randul sau, purtatorul de cuvant al FLTP, Getachew Reda, a deplans, marti, ca metodologia investigatiei este „defectuoasa” si nu acopera toate locurile in care au fost comise „crime oribile” in Tigray.
Potrivit purtatorului de cuvant, „investigatia nu a implicat toate partile interesate” si „aproape niciun efort nu a fost facut pentru a contacta guvernul Tigray”.
Directorul Human Rights Watch pentru Cornul Africii, Laetitia Bader, a cerut comunitatii internationale „sa instituie de urgenta o investigatie independenta care sa garanteze controlul international, pastrarea dovezilor si o cale pavata pentru o responsabilitate autentica”.
Care au fost consecintele acestui lucru?
Aproape sapte milioane de oameni se confrunta cu o „criza a foametei” din cauza conflictului, a avertizat ONU in septembrie, care a denuntat o „blocada de facto a ajutorului umanitar” de catre guvernul federal, agravata de cand rebelii controleaza regiunea.
Cel putin 400.000 de oameni traiesc deja in conditii de foamete, potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU (WFP).
In ciuda blocadei telecomunicatiilor —care impiedica cunoasterea amplorii reale a razboiului—, unele mass-media au reusit sa documenteze primele decese din cauza foametei in regiune.
De la Spitalul Ayder din Mekele – capitala Tigray, care a suferit noi bombardamente in ultimele saptamani – asistenta Teklab Teklemariam, coordonator de pediatrie, a confirmat pentru Efe ca cel putin 44 de minori au murit de foame sau de lipsa de medicamente in ultima luna.
Care a fost rolul Facebook in acest conflict?
Saptamana trecuta, documentele Facebook scurse catre diverse puncte de vanzare au aratat ca retelele de socializare ale companiei au fost folosite pentru a raspandi discursuri instigatoare la ura si pentru a incita la violenta in mai multe tari in curs de dezvoltare, fara a lua masurile necesare pentru a le preveni.
Documentele interne ale companiei, vazute de Reuters, arata ca Facebook stia ca nu a angajat suficienti lucratori cu abilitatile lingvistice si cunostintele despre evenimentele locale necesare pentru a identifica postarile inacceptabile de la utilizatori din mai multe tari in curs de dezvoltare.
Documentele au mai aratat ca Facebook foloseste sisteme de inteligenta artificiala pentru a elimina astfel de continut, care de multe ori nu sunt la indemana. De asemenea, nu le-a facut usor utilizatorilor sai globali sa semnaleze postarile care incalca regulile site-ului.
Intr-o recenzie postata pe forumul de mesaje intern al Facebook anul trecut despre modurile in care compania identifica abuzurile pe site-ul sau, un angajat a raportat „lacune semnificative” in anumite tari cu risc de violenta in lumea reala, despre toate in Myanmar si Etiopia.
Documentele arata ca angajatii au avertizat administratorii despre modul in care Facebook a fost folosit de „actori problematici”, inclusiv de catre organizatii de stat si straine, pentru a raspandi discursuri la ura si continut care incita la violenta in Etiopia si alte tari emergente.
La inceputul anului, echipa Facebook a distribuit un raport intern intitulat „Coordinated Social Damage”, potrivit unei postari CNN.
Raportul, distribuit in martie, spunea ca grupurile armate din Etiopia foloseau platforma pentru a incita la violenta impotriva minoritatilor etnice si in contextul razboiului civil. La acea vreme, conflictul din regiunea Tigray intre TPLF si actualul guvern facea furori de cinci luni.
Unul dintre grupurile evidentiate in raportul din martie a fost „Fano”, un grup de militie etnic Amhara cu o reputatie de brutalitate, care a fost atras in razboiul din Tigray, luptand uneori alaturi de fortele guvernamentale etiopiene.
Facebook a declarat ca a observat un grup de conturi afiliate grupului de militie, inclusiv unele cu sediul in Sudan, care isi folosesc platforma pentru a „semana apeluri la violenta”, a promova conflictele armate, a recruta si a strange fonduri.
De cand a inceput razboiul, tigraienii stramuti au legat militia Fano de abuzurile drepturilor omului, inclusiv uciderea civililor, jafurile si violurile.
Desi echipa Facebook a spus ca a recomandat ca reteaua afiliata Fano sa fie desfiintata, a sugerat ca alti actori perturbatori care promoveaza violenta pe platforma sa au renuntat simultan. Intr-un titlu indraznet, echipa a avertizat: „Strategiile actuale de atenuare nu sunt suficiente”.
Documentele Facebook detaliaza, de asemenea, eliminarea de catre platforma a unui grup de conturi legate de diaspora Oromo, cu sediul in principal in Egipt, care vizau publicul etiopian cu continut extrem de inflamator, inclusiv „apeluri explicite la violenta impotriva oficialilor”. Guvernul si alte grupuri etnice.
„In ultimii doi ani, am investit activ in adaugarea mai multor personal cu expertiza locala, resurse operationale si capacitate suplimentara de revizuire pentru a extinde numarul de limbi locale pe care le sprijinim pentru a include amarica, oromo, somaleza si tigrinya. Avem a lucrat pentru a ne imbunatati detectarea, astfel incat sa putem elimina mai mult continut daunator la scara. De asemenea, am colaborat intens cu experti internationali si locali pentru a intelege si a atenua mai bine cele mai mari riscuri pe platforma”, a spus purtatorul de cuvant.
