Ceea ce in politica germana in urma cu doua saptamani parea urgent si indispensabil a incetat, fiind coplesit de coronavirusul necrutator. Adica alegerea liderului partidului conservator german si potential succesor al Angelei Merkel, in fruntea cancelariei timp de 14 ani.
In acel trecut indepartat de acum cateva saptamani, a existat o mare graba de a accelera procesul de succesiune si de a incununa un nou presedinte al Uniunii Crestin Democrate (CDU), dupa retragerea candidatei Annegret Kramp-Karrenbauer. Coronavirusul a oprit succesiunea si a pulverizat echilibrele de putere si bazinele.
De la bun inceput si asa cum era de asteptat, calendarul a fost aruncat in aer. Congresul extraordinar al partidului, programat pentru 25 aprilie, in care ar urma sa fie ales noul lider, a fost amanat pana cand circumstantele o vor permite. Pana atunci, Kramp-Karrenbauer, care este si ministrul Apararii si care este concentrat pe lupta impotriva coronavirusului, va continua sa conduca.
Dar dincolo de date si logistica, cursa succesorala a disparut in cateva zile, avand in vedere gravitatea situatiei, dar si din cauza imprejurarilor care inconjoara fiecare dintre candidati. Unul dintre cei doi favoriti in cursa de succesiune, Friedrich Merz, a fost testat pozitiv cu coronavirus si se afla in carantina. Acest lucru a fost anuntat martea trecuta prin Twitter, o zi mai tarziu pentru a avertiza ca starea lui de sanatate se inrautateste. Joi, Merz, un barbat neobisnuit sa dea cel mai mic semn de slabiciune, si-a anuntat o imbunatatire si, in acelasi timp, ingrijorarea cu privire la impactul pe care virusul il va avea asupra economiei germane. Viata publica a Germaniei, ca si cea a atator alte tari europene, dispare progresiv odata cu trecerea orelor si cu teama ca impactul va fi devastator asupra marelui motor al zonei euro.
In timp ce Merz convalesca, un candidat neoficial si un presupus numarul doi intr-o candidatura comuna si-a asumat un rol urias in gestionarea crizei de sanatate cauzate de coronavirus. Unul dintre ei este Jens Spahn, ministrul german al Sanatatii, care chiar inainte de izbucnirea crizei a anuntat ca renunta la candidatura pentru a se alatura echipei lui Armin Laschet, cel mai centrist candidat. Spahn a devenit una dintre fetele omniprezente in timpul acestei crize in calitate de sef al Sanatatii. Se prezinta continuu in fata germanilor explicand gravitatea situatiei de la inceput, cu autoritate si competenta, iar conducerea sa este in prezent foarte bine primita de populatie.
Bavaria
Dar Markus Soder, seful guvernului bavarez, politicianul a devenit mai relevant in aceasta criza. Bavaria, cu 1.692 de cazuri pozitive, este unul dintre statele federale cele mai afectate de raspandirea virusului. Este, de asemenea, primul teren in care a fost detectat coronavirusul in Germania in ianuarie. Soder a fost foarte ferm in aceasta criza, decretand stare de urgenta si ordonand prima izolare a unui oras german, Mitterteich, la mijlocul saptamanii din cauza numarului mare de infectii.
Soder a amenintat joi cu inchiderea totala in Bavaria din cauza lipsei de colaborare cetateneasca concretizata in imagini care au circulat prin retelele de mase de oameni din centrul pietonal si comercial al Munchenului. „Daca oamenii nu se tin in mod voluntar, in cele din urma nu va mai fi de ales decat decretarea unui station de acces in intreg statul federal”, a avertizat Soder. In acelasi timp, a anuntat o ploaie de 10.000 de milioane de euro in Bavaria pentru a atenua ravagiile economice ale pandemiei. „Prim-ministrul bavarez a devenit in cateva zile primus inter pares al sefilor de guvern regionali”, a condamnat Frankfurter Allgemeine intr-un editorial in care se intreba cine va fi Helmut Schmidt al acestei crize.
Soder este liderul CSU, partidul conservator bavarez infratit cu CDU, iar pana acum a asigurat ca locul lui este in Bavaria si ca nu aspira la cancelarie. Dar, in acelasi timp, insista ca cine este ales lider al CDU nu devine automat candidat la cancelar; ca in acest proces CSU are multe de spus. Nu ar fi prima data cand un candidat CSU aspira sa conduca Executivul la Berlin. Josef Strauss in 1980 si Edmund Stoiber in 2002 au concurat deja, desi fara succes, pentru cancelaritatea germana.
Confruntat cu prezenta puternica a lui Soder si Spahn, Armin Laschet, candidatul care continua mostenirea lui Merkel, este auzit ceva mai putin in aceste zile. Este intr-o oarecare masura firesc, deoarece statul federal pe care il guverneaza, Renania de Nord-Westfalia, din vestul tarii, este cel care inregistreaza cele mai multe infectii -3.033-, iar Laschet este concentrat pe teritoriul sau.
Oamenii de stiinta germani avertizeaza ca acesta este doar inceputul unei crize foarte lungi, care ar putea dura pana la doi ani si ar putea infecta zece milioane de germani numai in urmatoarele cateva luni daca nu se iau masuri. Avand in vedere o astfel de perspectiva in mijlocul unei urgente sanitare fara precedent, pare rezonabil sa ne gandim ca cursa de succesiune pentru centrul-dreapta germana este din nou larg deschisa. Deocamdata si pana la noi ordine, ministrul Apararii Annegret Kramp-Karrenbauer, care a fost indemnat sa o evacueze cat mai curand posibil dupa fiasco-ul alegerilor din Turingia, va continua sa conduca partidul conservator german. Kramp-Karrenbauer, care a explicat joi ca a mobilizat rezervistii, este de asteptat sa aiba si un rol decisiv in fruntea fortelor armate, pe masura ce criza coronavirusului se agraveaza.
Merkel revine in prima linie
In timp ce succesiunea la partidul conservator german este paralizata, figura Angelei Merkel, cancelarul a carei plecare definitiva este programata pentru toamna lui 2021, castiga in greutate si statura odata cu trecerea orelor. Dupa luni tumultoase in politica nationala, in care cancelarul ocupase un loc relativ din spate, Merkel a revenit in prim-plan, conducand o tara care se confrunta cu o provocare fara precedent. Intr-un moment de maxima incertitudine precum cel actual, Merkel, veteranul om de stiinta politica, este balsamica pentru multi cetateni. Cancelarul reprezinta pentru multi germani stabilitatea si soliditatea avizate cu trei decenii de conducere in fruntea marii puteri europene.
Dupa cateva prime zile sovaitoare, a iesit in prim-plan pentru a avertiza, fara a lua in considerare excesiv dimensiunea tragediei. Merkel, un om de stiinta de pregatire, a lasat jumatate din lume inghetata cu declaratia ei de saptamana trecuta ca intre 60% si 70% ar fi infectati daca nu ar exista un vaccin sau un tratament pentru coronavirus. Dar cancelarul este capabil sa prezinte la rece astfel de date si, in acelasi timp, sa transmita o incredere si un sentiment de securitate, greu de reprodus pentru orice candidat la succesiune.
Cu toate acestea, momentul de varf al cancelarului in aceasta criza a avut loc miercuri seara. La 20:15, el s-a adresat natiunii intr-un mesaj preinregistrat. Foarte putin acordata discursurilor bombastice, era prima data cand Merkel facea pasul. A facut-o in cei 14 ani de mandat in afara discursurilor traditionale de Anul Nou. Era un mesaj cu un ton solemn si fara strident; cu drama targ, care este deja mult. El le-a explicat cetatenilor ca acum este nevoie de solidaritate si actiune colectiva, asa cum nu a mai fost nevoie de la al Doilea Razboi Mondial. El a insistat asupra necesitatii mentinerii distantei sociale, dar nu a decretat nicio stare de alarma sau izolare.
Ca politician care a crescut in Republica Democrata Germana in spatele unui zid, Merkel este foarte constienta de ceea ce implica reducerea libertatii de miscare si considera ca aceasta ar trebui sa fie cu adevarat ultima optiune. „Asta este serios. Ia-o in serios”, a avertizat Merkel fara inselatorie sau laudari retorice. Formatul exceptional al aparitiei sale a exercitat in sine un mesaj puternic. Numai timpul – zile sau ore intr-o criza in care totul se schimba cu o viteza extraordinara – va spune daca poporul german a ascultat si a ascultat.
