Plecarea trupelor internationale care se lupta cu avansul jihadist din Mali de noua ani va fi in curand un fapt. Franta si aliatii sai occidentali si africani au anuntat joi „retragerea coordonata” de pe teritoriul malian a trupelor sale din operatiunile Barkhane si Takuba si transferul acestora in alte tari vecine intr-o perioada cuprinsa intre patru si sase luni. Parisul si restul participantilor adopta aceasta decizie, avand in vedere „obstacolele” tot mai mari pe care le pun in prezenta autoritatilor loviturii de la Bamako.
„Avand in vedere multiplele obstacole din partea autoritatilor de tranzitie maliene, Canada si statele europene care opereaza in cadrul operatiunii Barkhane si in cadrul grupului operativ Takuba considera ca conditiile politice, operationale si juridice nu mai sunt in vigoare pentru a continua in mod eficient actuala sa armata. angajament in lupta impotriva terorismului in Mali”, au anuntat tarile participante la misiunea internationala antiterorista intr-o declaratie comuna distribuita de Franta, care conduce operatiuni militare in Sahel.
Decizia va avea impact asupra altor misiuni internationale din Mali, in special misiunea de stabilizare a ONU (Minusma) si EUTM-Mali, care instruieste Armata Maliana sa infrunte teroristi si este condusa de Spania, care nu participa la operatiunile Barkhane. si Takuba. Franta a asigurat ca va asigura „securitatea” operatiunilor in timpul retragerii sale.
Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate, Josep Borrell, a confirmat joi ca UE a trimis o echipa la Bamako pentru a analiza, impreuna cu autoritatile maliene, situatia de la fata locului si daca sunt conditiile potrivite pentru aceasta formarea europeana. misiunea poate continua in tara africana. La randul sau, presedintele francez, Emmanuel Macron, a indicat ca, in lunile urmatoare, in timp ce retragerea militara se va consolida, va fi necesar sa se realizeze o „lucrare de reflectie si evolutie a exercitiilor EUTM si Minusma” pe care a facut-o. nu a vrut deocamdata „prejudecare”.
„Nu putem continua sa lucram militar cu autoritatile de facto cu care nu impartasim nici strategia, nici obiectivele lor. Aceasta este situatia cu care ne confruntam astazi in Mali”, a explicat Macron la o conferinta de presa la Elysee in care s-a prezentat impreuna cu presedintii Senegalului, Macky Sall, si ai Ghanei, Nana Akufo Addo, precum si cu presedintele Senegalului. Consiliul European, Charles Michel.
Parisul a avut mare grija ca decizia de retragere a trupelor – marea majoritate dintre ele franceze – sa fie vazuta ca o actiune consensuala de catre toate tarile implicate, africane si occidentale, si nu ca o sperietura unilaterala similara cu ceea ce s-a intamplat in Afganistan dupa Mars american vara trecuta. Asadar, aseara a sustinut o cina la Elysee cu reprezentantii tarilor afectate pentru a „coordona” decizia confirmata joi, cu cateva ore inainte de inceperea Summitului UE-Uniunea Africana de la Bruxelles cu care blocul comunitar intentioneaza sa-si dubleze legatura cu Africa.
Summit-ul African de la Bruxelles
Evenimentul reuneste pana vineri 40 de sefi de stat si de guvern de pe continentul african, pe langa cei 27 de europeni. Problema misiunilor maliene nu este oficial pe ordinea de zi, iar aceasta tara nu participa la intalnire (nici altele precum Burkina Faso sau Sudan, a caror calitate de membru UA este suspendata), dar este de asteptat ca securitatea in Sahel sa faca parte. a discutiilor.
„Implicarea UE in Sahel nu se va opri de astazi pe maine”, subliniaza o sursa comunitara veterana. „Nu se poate parasi Mali si gata”, mai afirma o alta sursa guvernamentala prezenta la acest summit, care pledeaza pentru studierea situatiei de securitate pentru a mentine prezenta misiunii europene de formare si a evita sa lase calea deschisa altor actori dispusi sa umple golul. precum Wagner, compania rusa de mercenari legata de Kremlin. Prezenta Rusiei in Africa a devenit o preocupare din ce in ce mai mare, adaugata la cea a Chinei si a altor actori precum Turcia.
„Nu abandonam Mali, nu abandonam Sahelul. Doar ne restructuram prezenta”, a adaugat Josep Borrell, seful diplomatiei UE, la intrarea acestui summit. Unele tari, precum Spania, s-au angajat chiar sa intensifice prezenta Aliantei Atlantice in regiune pentru a raspunde situatiei de securitate. „Ne dorim ca NATO sa acorde atentie si flancul sudic, nu doar malului Mediteranei, ci si Sahelului”, spune o sursa din Moncloa, care asigura ca Guvernul va ridica ideea la urmatorul summit NATO programat pentru iunie. la Madrid.
Macron, in orice caz, a respins categoric ca retragerea constituie un „esec” al misiunii incepute in 2013, sub mandatul socialistului Francois Hollande, tocmai in tara din care pleaca acum fortele franceze si, prin urmare, aliatii lor occidentali. „Daca Franta nu ar fi decis sa intervina [in 2013], in cel mai bun caz ar fi avut loc o prabusire a statului malian” si crearea unui „califat teritorial” pe o parte a teritoriului sau, a amintit Macron, potrivit caruia In timp de aproape un deceniu de prezenta in Sahel, trupele conduse de Franta au cules „multe succese militare”, in special punand capat liderilor gruparilor jihadiste, precum moartea emirului Al Qaeda in Magrebul Islamic (AQMI). ) in iunie 2020 .
Relatia dintre Paris si Bamako a suferit o schimbare fundamentala, in rau, dupa cea de-a doua lovitura de stat militara intr-un an, in luna mai trecuta, si refuzul juntei militare de a organiza rapid alegeri, mizand tot mai mult pe mercenarii rusi ai lui Wagner. Criza a ajuns la apogeu in ianuarie anul trecut, cand Mali a ordonat expulzarea ambasadorului Frantei in tara, Joel Meyer.
„Recunoastem sacrificiile facute. Intelegem decizia”, a spus presedintele senegalez si actualul presedinte al Uniunii Africane (UA), Macky Sall, care chiar si asa a precizat ca lupta impotriva unei amenintari teroriste cu implicatii planetare nu poate fi lasata singura in mainile africanilor.
„Amenintarile din regiune, organizatiile teroriste Al Qaeda si Statul Islamic, au dorit sa faca din Africa, in special Sahel, o prioritate in extinderea lor (…) cu o agenda internationala. Asta justifica prezenta noastra”, a confirmat Macron.
In acest sens, si „la cererea partenerilor africani”, fortele internationale vor incepe imediat „consultari politice si militare” cu Niger si tarile din Golful Guineei care si-au exprimat deja interesul pentru „continuarea actiunii lor comune impotriva terorism in regiunea Sahel” si care ar putea gazdui trupele plecate, intr-o operatiune care ar trebui clarificata in vara.
Competitia geopolitica in Africa
„Pandemia a crescut concurenta geopolitica in Africa”, a declarat seful diplomatiei europene, Josep Borrell, saptamana aceasta, in timpul unei aparitii in Parlamentul European la summit. Dar tendinta a existat inca de inainte: in 2018, la Forumul de Cooperare China-Africa, presedintele chinez, Xi Jinping, a reusit sa reuneasca 53 din cele 54 de tari africane – doar Eswatini a esuat, singurul stat de pe acest continent care recunoaste Taiwanul. . . La Bruxelles au participat delegatii din 50 de tari, dar mai putin de 40 cu reprezentare la nivelul sefilor de stat si de guvern (restul trimit ministri sau ambasadori).
Arhitectura de securitate din Africa va fi una dintre axele in jurul careia se invarte summitul UE-UA, care va dura pana vineri si in care Bruxellesul ajunge cu oferta de 150.000 de milioane de euro in ajutor si finantare. „Dezvoltarea se hraneste de stabilitate si securitate”, a subliniat presedintele Consiliului European, Charles Michel, intr-o aparitie inainte de inceperea reuniunii.
