Nu de foarte mult timp termenul de workaholic, sau “persoana dependenta de munca” a ajuns si in Romania. Dependenta de munca este dependenta obsesiv-compulsiva fata de activitatea profesionala. La inceput, aceasta dependenta era considerata a fi un lucru bun, pana cand s-a observat ca poate duce la destramarea relatiilor sociale, a relatiilor interumane, la aparitia depresiei, la fenomenul de oboseala acumulata sau chiar la deces.
Acum, workoholismul este introdus in aceeasi categorie cu dependenta de droguri sau de alcool. Daca iti place locul tau de munca si incerci sa fii cat mai bun, asta nu inseamna ca esti dependent de munca, ci doar constiincios.
Uite cum iti dai seama daca cineva este dependent de munca:
– Petrece prea mult timp muncind;
– Munceste chiar si in vacante, in week-end-uri sau in concedii;
– Face lucruri care nu sunt trecute in fisa postului, doar pentru ca asa isi doreste (si nu pentru ca i-a fost cerut de superiori);
– Sunt neglijenti fata de prieteni, familie sau chiar propria sanatate;
– Nu se pot relaxa sau detasa de serviciu;
– Sunt iritabili si nu au rabdare;
Insa care sunt cauzele care duc la aceasta dependenta? Specialistii in domeniu vorbesc despre trei cauze probabile: la nivel individual, al organizatiei sau interpersonal.
La nivel individual. Persoanele care ajung sa fie dependente de munca sunt de cele mai multe ori subapreciati si subevaluati, iar din aceasta cauza incearca sa-i arate sefului ca poate face mai mult. O alta cauza ar putea fi faptul ca sarcinile de la locul de munca sunt distribuite disproportionat in functie de varsta (de cele mai multe ori tinerii au responsabilitati mai mari si sarcini mai dificile de realizat). De aici vine si dorinta de afirmare a tinerilor, care isi petrec din ce in ce mai mult timp la serviciu.
La nivel organizational. De cele mai multe ori, persoanele dependente de munca au impresia ca in acest fel isi arata angajamentul sau loialitatea fata de firma. Evident, pe zi ce trece, odata cu dezvoltarea tehnologiei, cerintele managerilor sunt din ce in ce mai complexe si mai grele. In special in contextul actual, al crizei economice in care ne aflam, persoanele dependente de munca se tem de o eventuala concediere, si de aceea dau tot ce pot pentru job-ul respectiv.
La nivel interpersonal. Cei care aleg sa munceasca atat de mult, o vad ca pe o refugiere, ca si cum ar fugi de responsabilitatile din viata persoanala sau de o situatie traumatizanta din viata lor. Pierderea unei personae dragi poate impinge pe oricine catre dependenta de munca.
Concluziile specialistilor au scos la iveala faptul ca dependenta de munca nu tine cont de religie, de profesie, de statutul educational, de cultura sau de nivelul economiei din tara respectiva.