Regatul Unit s-a alaturat SUA si UE si a anuntat joi noi sanctiuni impotriva a doi oligarhi rusi pe care ii considera legati de Kremlin: presupusul figurin al lui Putin si magnatul minier, Alisher Usmanov, si fostul viceprim-ministru al Rusiei Igor Shuvalov.
Cu efect imediat, bunurile lor pe teritoriul britanic sunt inghetate, iar intrarea lor in tara este blocata, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, care estimeaza ca averile ambilor se ridica la aproximativ 19.000 de milioane de dolari.
Executivul a impus pana acum pedepse economice asupra unsprezece oligarhi rusi, pe langa masurile impotriva presedintelui tarii, Vladimir Putin, si a ministrului sau de externe, Serghei Lavrov, precum si a diferitelor banci si companii, ca raspuns la invazia ordonata a Ucrainei prin Moscova.
„Scopul nostru este sa paralizam economia rusa si sa infometam masina de razboi a lui Putin”, a declarat seful Ministerului de Externe Liz Truss. „Sanctionarea lui Usmanov si Shuvalov trimite un mesaj clar ca vom viza oligarhii si oamenii strans asociati cu regimul Putin”, a adaugat el.
Statele Unite au anuntat noi sanctiuni impotriva a opt oligarhi rusi si a rudelor acestora, inclusiv presupusul figurin al presedintelui, Vladimir Putin, si purtatorul de cuvant al Kremlinului.
De asemenea, Departamentul de Stat a interzis intrarea in tara a 19 oligarhi rusi si rudelor acestora, in timp ce posibilele bunuri aflate sub jurisdictia SUA a sapte organizatii ruse si a 26 de persoane care promoveaza „dezinformarea” cu privire la invazia Ucrainei au fost blocate. „Continuam sa impunem sanctiuni foarte dure lui Putin si celor din jurul lui”, a declarat presedintele american Joe Biden.
Aceasta este lista oligarhilor rusi sanctionati:
- Alisher Usmanov. El are legaturi stranse cu presedintele Putin si ar fi fost figura lui de profienta. Are interese in companii din sectorul fier, minerale si otel, media si internet, iar principalul sau holding este compania Metalloinvest. Forbes isi estimeaza averea la peste 14 miliarde de dolari.
- Dmitri Peskov. El este secretarul de presa al Kremlinului.
- Nikolai Tokarev. El este CEO-ul Transneft, o mare companie rusa de petrol si gaze.
- Serghei Chemezov. Directorul Rostec, compania-mama a celui mai mare exportator de arme din Rusia.
- Evgheni Prigojin. Supranumit „bucatarul” lui Putin, deoarece companiile sale de catering gazduiesc adesea banchete de la Kremlin.
- Boris si Arkadi Rotenberg.
- Igor Suvalov. Fost prim-ministru rus.
Biroul Inaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului a inregistrat pana miercuri miercuri 802 de victime civile in Ucraina de la inceputul invaziei ruse in zorii zilei de 24 februarie. Cele mai recente cifre furnizate de agentie ridica numarul mortilor la 249 si 553 raniti.
„Cele mai multe dintre aceste victime au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o arie larga de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea si sisteme de rachete cu lansare multipla si lovituri aeriene”, spune biroul OHCHR. Ei considera insa ca cifrele reale sunt considerabil mai mari, mai ales in teritoriul controlat de Guvern si mai ales in ultimele zile, din moment ce primirea informatiilor din unele locatii in care au avut loc ostilitati intense a fost amanata, iar multe informatii sunt inca in asteptarea coroborarii.
Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Comunicatii Speciale si Protectia Informatiei a raportat ca hackerii au spart site-urile web ale unor guverne locale si au raspandit informatii false ca Ucraina a capitulat si a semnat un tratat de pace cu Moscova.
Potrivit Reuters si The Guardian, agentia ucraineana a indicat ca „inamicul” este responsabil pentru aceste atacuri de hacking si au impartasit raportul cu eticheta „False”.
Franta a confiscat un iaht si o nava de marfa detinute de personalitati rusesti si a imobilizat alte trei care apartin si unor persoane sau companii supuse sanctiunilor europene impuse ca represalii pentru invadarea Ucrainei.
Iahtul Amore Vero, detinut de Igor Stechine, liderul companiei petroliere de stat Rosneft, este situat in santierele navale din La Ciotat (sud-est), iar sechestrarea acestuia de catre vamesii francezi a fost efectuata sub suspiciunea ca ar fi intentionat sa fie la mare. si parasesc apele jurisdictionale franceze, a explicat joi Ministerul Finantelor.
Saptamana trecuta, Marina franceza a interceptat nava comerciala Baltic Leader in Canalul Manecii, care parasise Rouen si a fost dusa intr-un alt port francez, Boulogne sur Mer, de unde a fost sechestrata.
In plus, mai sunt alte trei nave de marfa care sunt imobilizate in porturile Fos sur Mer, Saint Malo si Lorient, deoarece sunt detinute de persoane sau companii aflate pe lista de sanctiuni ale Uniunii Europene (UE), dar nu au fost sechestrate.
Ministrul Drepturilor Sociale si liderul Podemos, Ione Belarra, a lansat joi un videoclip in care isi explica respingerea transportului de arme catre Ucraina anuntat ieri de premierul, Pedro Sanchez, si ca a avut sprijinul din partea membri ai United We Can, cum ar fi al doilea vicepresedinte si ministrul Muncii, Yolanda Diaz. „Trimiterea de arme este o greseala, este o masura ineficienta care nu va fi suficienta pentru a schimba corelarea militara a fortelor si care ne poate aluneca si mai mult pe panta razboiului”, a asigurat Belarra in inregistrarea mentionata mai sus pe care Podemos a difuzat-o prin intermediul retelelor sociale. retelelor. „Alegerea nu este intre trimiterea sau nu de arme, ci intre negociere si diplomatie sau un conflict mondial intre Rusia si o coalitie internationala condusa de Statele Unite”, a spus el.
Ministrul a fost „mandru ca Podemos este un exemplu etic de rezistenta la presiunea mass-media si ca aparare a pacii ca singura modalitate eficienta de a opri picioarele lui Putin si de a pune capat incalcarilor drepturilor in Ucraina”. Pentru ca, in opinia sa, „razboiul nu se va opri cu mai mult razboi. Pentru ea „este de neinteles ca doua delegatii, una rusa si cealalta ucraineana, se intalnesc la granita cu Belarus fara sprijinul Natiunilor Unite, fara mediere sau observatie internationala si practic fara acoperire mediatica sau politica”. „Comunitatea internationala nu pune restul sa parieze pe diplomatie si si-a depus toate eforturile intr-o escaladare a razboiului foarte periculoasa care s-ar putea termina foarte rau”, a conchis el.
Mango si-a anuntat decizia de a-si „inceta temporar” operatiunile in Rusia si de a-si inchide toate magazinele si comertul electronic, pe langa oprirea livrarilor in tara, potrivit unui comunicat al companiei joi.
Lantul are 120 de magazine in Rusia, dintre care 65 sunt francize, care vor putea continua sa opereze si sa distribuie articole de imbracaminte Mango in functie de disponibilitatea lor in stoc.
Mango a inceput sa insoteasca echipele locale de muncitori si familiile acestora in Ucraina si le-a oferit sprijin legal si economic.
In plus, a acordat sprijin financiar colaboratorilor care se afla in Ucraina si muncitorilor ucraineni si rusi care se afla la fabrica.
Pe de alta parte, a facut o donatie de 100.000 de euro Miscarii Internationale a Crucii Rosii si Semilunii Rosii.
In acest fel, Mango calca pe urmele altor retaileri precum H&M, Asos, Burberry sau Ikea, care si-au suspendat vanzarile in Rusia sau livrarile in aceasta tara ca urmare a razboiului.
Liderul CCOO, Unai Sordo, a cerut joi ca Spania si Uniunea Europeana sa faca presiuni asupra Rusiei pana la capat cu tot felul de sanctiuni, „strangand oligarhiile economice rusesti”, cu scopul de a preveni o escaladare razboinica, pe care a facut-o. marcat drept „extrem de periculos”.
Sordo a insistat ca UE si Spania nu pot inceta sa caute o solutie negociata si diplomatica a acestui conflict. Altfel, „poate deveni o escaladare a razboiului foarte periculoasa care va avea consecinte economice foarte profunde si speram ca nu pentru mult timp, dar va avea consecinte in ceea ce priveste preturile mai mari la energie in special si preturile in general”.
Sordo a subliniat ca „actiunile guvernului Putin merita orice respingere si reprezinta un atac la adresa drepturilor omului, a dreptului international si pune Europa si lumea intr-o situatie periculoasa”. Dar el a insistat, de asemenea, ca raspunsul pentru slabirea lui Putin „trebuie condus la redirectionarea situatiei catre un scenariu de diplomatie si negociere politica”.
Compania metalurgica ArcelorMittal a decis sa-si opreasca complet productia de otel in Ucraina pentru a asigura siguranta angajatilor si a activelor sale, potrivit unui comunicat de joi.
Fabrica ArcelorMittal este situata in orasul Krivoy Rog, la aproximativ 200 de kilometri nord de granita cu Crimeea.
Compania a indicat ca a evaluat situatia „in fiecare zi” si ca a redus anterior productia la minimum posibil, echivalent cu o treime din nivelurile de productie obisnuite.
„Procesul de inchidere a furnalelor a inceput astazi. Procesul de paralizare in siguranta a acestor active, mentinand in acelasi timp integritatea lor, va dura intre sapte si zece zile”, a adaugat Arcelor.
In acest sens, compania si-a exprimat ca este „profund ingrijorata” de situatia din tara dupa invazia Rusiei si de amenintarea cu care se afla nu doar angajatii sai, ci si intreaga populatie ucraineana. Rapoarte Europa Press.
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a insistat joi asupra escaladarii razboiului asupra Ucrainei, pe care a descris-o drept „reusita”: „Luptam impotriva nazistilor si a mercenarilor din alte tari. Luptam pentru denazificare si demilitarizare, astfel incat sa nu ne poata ameninta de la granitele noastre, nici macar cu bombe nucleare.”
Putin a insistat ca fictiunea „nazismului” sa invadeze Ucraina. Realitatea este ca partidele de extrema dreapta nu au intrat in Parlamentul ucrainean si nici macar nu au o pondere similara cu cea a altor tari europene. In timpul guvernului Zelensky, principalul grup radical de extrema dreapta a fost urmarit penal, iar liderul sau este in inchisoare.
Putin a acuzat, de asemenea, Ucraina ca „nu permite Rusiei sa creeze coridoare sigure”. „Ei folosesc strainii ca scuturi umane”, a spus el intr-un discurs in care a raportat unele victime in trupele ruse si a anuntat ajutor pentru familiile de militari.
„Voi crede intotdeauna ca rusii si ucrainenii sunt aceiasi oameni, in ciuda faptului ca o parte din poporul ucrainean este speriat si a fost o victima a propagandei naziste”, a spus el.
Putin a emis acest mesaj la doar cateva minute dupa ce presedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, s-a oferit public sa vorbeasca cu omologul sau rus: „Este singura modalitate de a opri razboiul”, a spus Zelensky.
Putin si Zelenski au vorbit astfel public in timp ce delegatiile ambelor tari se intalnesc in regiunea Belarusa Brest intr-o a doua intalnire pentru a negocia invazia. In timp ce Ucraina a venit la intalnire cerand o incetare imediata a focului, un armistitiu si crearea coridoarelor umanitare, Rusia a sustinut ca va duce razboiul „pana la capat”, in timp ce Ministerul sau Apararii avanseaza o „catastrofa umanitara” in cele mai populate zone. in Ucraina.
Emisiunile in unde scurte, in spaniola si rusa, ale Radio Exterior de Espana, canalul international al Radio Nacional de Espana, ajung in Ucraina si Rusia.
Corporatia publica a explicat ca atacul rusesc impotriva turnului de comunicatii de la Kiev a redus la tacere mai multe canale de televiziune, iar internetul si retelele de socializare sunt „usor de controlat, iar infrastructurile de telecomunicatii care ofera serviciul de internet sunt foarte vulnerabile la un atac”.
In acest fel, RTVE a subliniat ca emisiunile in unde scurte ale Radio Exterior de Espana, in spaniola si rusa, pot fi receptionate cu usurinta cu receptoare accesibile si nu este posibil sa se controleze cine le asculta, spre deosebire de emisiunile radio online.
Radio Exterior de Espana isi transmite programele pe unde scurte de la centrul sau de emisie din Noblejas (Toledo) catre Ucraina si Rusia, „previnzand astfel orice tip de control sau cenzura de catre armata rusa”.
Emisiunile Radio Exterior de Espana in unde scurte pentru Ucraina si Rusia sunt difuzate in spaniola de la 17:00 la 1:00, ora spaniola (16:00 la 12:00 UTC) si in rusa de la 19:00 la 7:00: 30 p.m., ora spaniola (6:00 p.m. pana la 6:30 p.m. ora UTC).
Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut oficial, joi, intrarea tarii in UE, dupa exemplul Ucrainei si Georgiei, alte doua state cu trupe rusesti stationate pe teritoriul lor.
„Astazi semnam cererea de aderare a Republicii Moldova la UE”, a declarat presedintele pro-european inainte de a semna documentul in cadrul unei ceremonii televizate la Chisinau.
Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis astazi ca va reconstrui tara cand se va termina razboiul si a cerut Rusiei sa plateasca pentru toate distrugerile cauzate de invazia rusa.
Intr-un nou discurs, presedintele ucrainean a asigurat ca statul va restaura „fiecare casa, fiecare strada, fiecare oras”.
„Si noi ii spunem Rusiei: invatati (populatiei) cuvintele „reparatii” si „contributii””, a spus el.
Presedintele a facut aceste declaratii dupa ce fortele ruse au bombardat ieri Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Harkov, al doilea oras ca marime din Ucraina si situat in estul tarii.
Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, s-a aratat dispus sa vorbeasca direct cu Putin astazi: „Daca nu vrei sa pleci acum, stai cu mine la masa negocierilor”, a spus el intr-un nou discurs. „Sunt un vecin. Nu musc. Sunt un om normal”, a insistat presedintele ucrainean.
Zelensky se deschide sa negocieze direct cu Putin in timp ce comisiile de negociere ale ambelor tari s-au intrunit in regiunea belarusa Brest, la granita cu Polonia si Ucraina.
In timp ce Ucraina a venit la intalnire cerand o incetare imediata a focului, un armistitiu si crearea coridoarelor umanitare, Rusia a sustinut ca va duce razboiul „pana la capat”, in timp ce Ministerul sau Apararii avanseaza o „catastrofa umanitara” in cele mai populate zone. in Ucraina. In cele din urma, ambele tari au convenit sa creeze coridoare umanitare.
Serviciile de urgenta au recuperat 33 de cadavre din daramaturi dupa loviturile aeriene ale fortelor ruse in orasul Cernigov din nordul Ucrainei.
Joi, la mai bine de o saptamana de la inceperea invaziei ruse a Ucrainei, a doua runda de negocieri intre echipele de negocieri ale ambelor tari are loc in Belarus, fara ca bombardamentul Ucrainei sa fi incetat peste noapte. Printre orasele atacate se numara si Kievul, zguduit de o serie de explozii puternice la primele ore.
Opera Metropolitana din New York a anuntat ca va exclude soprana Anna Netrebko de la spectacolele viitoare pentru ca nu si-a retras sprijinul public pentru presedintele rus Vladimir Putin, pe fondul atacurilor rusesti asupra Ucrainei. Ea va fi inlocuita de ucraineanca Liudmyla Monastyrska.
Soprana Anna Netrebko s-a retras de la viitoarele sale spectacole la Met, dupa ce nu a respectat conditia de a-si repudia sprijinul public pentru Putin in timp ce acesta duce razboi Ucrainei.
The Met a anuntat ca Netrebko nu va canta in Turandot al lui Puccini in aprilie si mai, precum si in Don Carlo al lui Verdi sezonul viitor. Managerul companiei, Peter Gelb, a declarat intr-o declaratie ca, desi „Anna este una dintre cele mai mari cantarete din istoria Met”, nu au putut-o continua cu „Putin ucide victime nevinovate”.
Liderul CCOO, Unai Sordo, a cerut joi ca Spania si Uniunea Europeana sa faca presiuni asupra Rusiei pana la capat cu tot felul de sanctiuni, „strangand oligarhiile economice rusesti”, cu scopul de a preveni o escaladare razboinica, pe care a facut-o. marcat drept „extrem de periculos”.
Sordo a insistat ca UE si Spania nu pot inceta sa caute o solutie negociata si diplomatica a acestui conflict. Altfel, „poate deveni o escaladare a razboiului foarte periculoasa care va avea consecinte economice foarte profunde si speram ca nu pentru mult timp, dar va avea consecinte in ceea ce priveste preturile mai mari la energie in special si preturile in general”.
Sordo a subliniat ca „actiunile guvernului Putin merita orice respingere si reprezinta un atac la adresa drepturilor omului, a dreptului international si pune Europa si lumea intr-o situatie periculoasa”. Dar el a insistat, de asemenea, ca raspunsul pentru slabirea lui Putin „trebuie condus la redirectionarea situatiei catre un scenariu de diplomatie si negociere politica”.
„Decizie istorica”, celebreaza comisarul european pentru interne, Ylva Johanson. Deloc surprinzator, este pentru prima data in doua decenii cand este activata directiva de protectie temporara, care garanteaza primirea automata a celor care fug de un razboi, precum cel dezlantuit in Ucraina de invazia rusa.
Decizia a fost luata de cei 27 de ministri de interne reuniti joi la Bruxelles, la 24 de ore dupa ce Comisia Europeana a prezentat propunerea de activare a directivei, care acorda permise de sedere, munca si acces la studii celor stramutati de invazia rusa pentru un an, extensibil pana la trei.
